Cuprins:
Aflat de 25 de ani la conducerea Rusiei, Putin a ținut un nou discurs în Piața Roșie în care pretins că numai el deține „adevărul” și „dreptatea”, mai ales în istorie.
Motivul instrumentalizării cultului privind „marele război pentru apărarea patriei”
În contextul victoriei împotriva Germaniei naziste, sărbătorită pe 8 mai – data capitulării – în Europa și pe 9 mai în Rusia, Françoise Thom, specializată în Uniunea Sovietică și Rusia post-sovietică, atrage atenția că Vladimir Putin instrumentalizează istoria celui de-al Doilea Război Mondial (1939 – 1945) în scopuri politice: să-și legitimeze despotismul și să-și justifice conflictele pe care le întreține împotriva Occidentului.
„Acest cult privind marele război pentru apărarea patriei, așa cum îl numesc rușii, datează de pe vremea lui Leonid Brejnev, în anii 1970. Are legătură cu declinul ideologiei comuniste, când eșecul economic al acestui model devenea tot mai evident pe măsură ce încrederea în «domnia abundenței» promisă de Hrușciov se estompa. Văzând dificultățile crescânde și temându-se de o criză de legitimitate, regimul sovietic a făcut atunci din victoria sa în marele război pentru apărarea patriei principalul argument în favoarea” unei așa-zise eficacități, explică Françoise Thom, profesoară emerită la Sorbona.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_22246996d7e1b51c64b6872045927e13.jpg)
Potrivit lui Thom, autoare a numeroase articole și cărți despre Uniunea Sovietică și Rusia, Putin a „dezgropat” acest concept „din motive oarecum similare”, când „promisiunile președinției sale au început să se strice, iar economia sa a stagnat”. „Acest cult al marelui război pentru apărare patriei a fost pentru el atât o modalitate de a legitima direcția luată de regimul său, cât și o justificare a pretenției Rusiei de a recrea o zonă de influență în Europa Centrală și de Est”, semnalează ea.
Propagandistul Kremlinului susține că fiecare generație de ruși trebuie să ocupe Europa
„În ideologia lui Putin, acest cult al marelui război pentru apărarea patriei este o formă de preludiu la o ofensivă rusească pe continent, ca în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acest discurs este foarte prezent în Rusia de astăzi. Chiar săptămâna aceasta, Vladimir Soloviov, crainicul și propagandistul Kremlinului, a susținut că fiecare generație de ruși a fost însărcinată cu ocuparea Europei”, avertizează profesoara de la Sorbona.
Françoise Thom subliniază că într-o zi Vladimir Putin ar putea trece de la lupta sa împotriva așa-zișilor naziști ucraineni la un război cu alți naziști inventați, și anume democrațiile europene, care nu sunt pe placul liderului de la Kremlin.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_511f0c055b1d70f14761367018ea7557.jpg)
„În opinia mea, cel mai uimitor element este identificarea ucrainenilor cu naziștii. În discursul din Rusia, acest conflict (războiul din Ucraina – n.r.) este prezentat ca un fel de nou mare război pentru apărarea patriei, de data aceasta împotriva «nazismului ucrainean». În acest sens, merită menționat faptul că regimul (Putin – n.r.) vorbește acum și despre «nazisti europeni». În discursul lui Putin, democrațiile europene sunt prezentate acum ca fiind inerent naziste, iar Moscova are misiunea de a combate această amenințare”, spune ea.
Putin calcă pe urmele lui Stalin
„Pentru regimul rus, acesta este un argument foarte convenabil pentru a-și justifica proiectul imperialist în estul continentului european. Așa cum înfrângerea naziștilor germani a fost preludiul ocupației sovietice în întreaga Europă Centrală și de Est, înfrângerea Ucrainei poate fi preludiul unei reveniri a Rusiei în estul continentului. Acest discurs conține o formă de pregătire ideologică a populației ruse pentru ceea ce ar putea urma”, insistă Thom.
Întrebată dacă „Putin calcă pe urmele lui Stalin?”, Françoise Thom a răspuns categoric: „Absolut”. „La fel ca Stalin, Vladimir Putin încearcă să se prezinte ca un unificator al teritoriilor rusești. Această idee a unui nou mare război pentru apărarea patriei este o obsesie pentru el. Mai mult, acest lucru îi permite să instaureze un regim de opresiune totală în Rusia, similar cu ceea ce a făcut Stalin la vremea sa. De aceea pune mare accent pe rolul jucat de acesta din urmă în victoria împotriva Germaniei naziste: este o modalitate de a-și justifica propriul despotism și de a le spune rușilor că el ar putea fi acest nou om puternic, capabil la rândul lui să extindă sfera de influență rusă în Europa. Și astfel să repare ceea ce el consideră a fi «cea mai mare catastrofă» a secolului XX, adică prăbușirea Uniunii Sovietice care a avut loc sub Gorbaciov”, explică ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_ba462ed2696cae41d867705711cdb7b2.jpg)
Kremlinul ascunde alianța sovietico-nazistă
În timp ce Putin insistă pe „meritele” Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste până la punctul de a sugera că ar fi fost singura care a răpus regimul lui Adolf Hitler, liderul de la Kremlin și propagandiștii săi tac sau minimizează unele fapte istorice care nu se potrivesc ideologiei oficiale. De exemplu, Kremlinul nu prea vorbește despre Pactul Ribbentrop-Molotov și colaborarea sovietico-nazistă de la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.
„Primii doi ani ai războiului, când sovieticii erau de facto aliați cu Hitler împotriva celor pe care îi numeau «belicoșii franco-britanici», sunt foarte puțin menționați. Pentru ruși, războiul a început pe 22 iunie 1941, când trupele germane au lansat Operațiunea Barbarossa împotriva URSS”, constată Françoise Thom.
Tăcere asupra crimelor comise de „armata roșie eliberatoare”
Profesoara de la Sorbona enumeră și alte subiecte pe care Kremlinul nu le vrea menționate în niciun fel, cum ar fi atrocitățile comise Armata Roșie în țările „eliberate”.
„Este cazul în special al masacrului de la Katyn. (…) Violurile erau sistematice, fie în Germania, fie în țări considerate teoretic aliate, precum Iugoslavia. Acesta a fost unul dintre motivele deteriorării relației între Tito și Stalin. Comportamentul armatei sovietice în teritoriile ocupate a fost întotdeauna un tabu complet” pentru Kremlin, notează Thom.
„În plus, nici represiunea politică severă (…) nu este menționată. Când sovieticii au intrat în Polonia, NKVD-ul a arestat imediat membri ai Armia Krajowa, care era cea mai mare mișcare de rezistență în fața ocupației germane. Mulți dintre acești luptători din rezistență au fost executați fără proces sau trimiși în gulag. Acest lucru s-a întâmplat și în Germania de Est, unde social-democrații, care erau antinazisti, au ajuns și ei în lagăre din Siberia”, adaugă istorica franceză.
Nerecunoștință față de Statele Unite
Fostul președinte rus Dmitri Medvedev susține că Donald Trump „vorbește fără rost” atunci când afirmă că Statele Unite au făcut mai mult decât oricine altcineva pentru a asigura victoria împotriva Germaniei naziste. De altfel, Kremlinul minimizează ajutorul pe care l-a primit din partea Statelor Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Întrebată dacă sovieticii ar fi putut rezista în fața naziștilor fără proviziile americane, Françoise Thom răspunde că „este greu de spus”. Totuși, „ceea ce este sigur este că acest ajutor a jucat un rol absolut decisiv”, continuă ea. „Primele livrări au avut loc în toamna anului 1941 și au jucat un rol crucial. Situația devenea extrem de periculoasă pentru Stalin și regimul său: guvernul sovietic trebuia evacuat în Siberia, de teama că germanii ar reuși să ocupe Moscova. În acest context, programul american Lend-Lease a fost cel care a făcut posibilă hrănirea și echiparea sovieticilor, deoarece muncitorii și colhoznicii (angajați la cooperativele agricole sovietice – n.r.) erau mobilizați”, precizează Thom.
O propagandă care a denaturat gândirea multor ruși și riscă să pună în pericol Europa
„Însă acest sprijin din partea lumii anglo-saxone a fost complet eliminat din mitul marelui război pentru apărarea patriei. Istoria oficială (a Kremlinului – n.r.) sugerează că Uniunea Sovietică s-a confruntat singură cu întreaga Europă fascistă. Această operațiune de alterare a memoriei celui de-al Doilea Război Mondial a început sub Stalin, odată cu discursul lui Jdanov din septembrie 1947. Și această propagandă stalinistă a lăsat o amprentă foarte adâncă în conștiința rusească, care este prezentă și astăzi. Aceasta este matricea ideologică a discursului actual din Rusia, conform căruia civilizația rusă este în război cu întreaga lume occidentală. Putin a înțeles clar potențialul său mobilizator”, conchide Françoise Thom.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_e4b4232f58af577445869754a331d2e5.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_e7b2415d0ddb1ea773aa1ae38303d53d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c9a61558b143042d3992271b56f4f15e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_329b64fb41da4ec62431c71e847520a7.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_ddcb3181759dcc3099dfc968c689ae71.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_a4ad70798db1612f1b424924f0c91e95.jpg)