Este vorba despre un vas de mici dimensiuni, componentă a unui serviciu de cafea care avea imprimată emblema regelui Carol al II-lea. Dispariția a fost semnalată la finalul unei expoziții organizate la parterul castelului, într-o încăpere unde nu există camere de supraveghere. Este al treilea incident de acest fel semnalat la Peleș în ultimii zece ani.
Cuprins:
Cana lui Carol al II-lea, dispărută în timpul expoziției „Vânători regale”
În 2023, Muzeul Național Peleș a organizat expoziția temporară „Vânători regale” care aducea pentru prima dată în fața publicului obiecte folosite de cei patru regi ai României în timpul vânătorilor organizate pe domeniile coroanei.
Cele peste 150 de piese de colecție, arme, accesorii, trofee de vânătoare, obiecte de artă plastică și decorative, argintărie, dar și fotografii, au fost expuse în cele patru săli de expoziție aflate la parterul castelului.
Printre acestea s-a aflat și un serviciu de cafea, din porțelan, produs în Cehia, pe care regele Carol al II-lea îl lua cu el la vânătoare și ale cărui piese aveau imprimate monograma suveranului, doi „C” intersectați și cifra doi roman în centru.
Expoziția a fost inaugurată în iulie 2023, fiind deschisă publicului câteva luni. La finalul evenimentului, când exponatele au fost strânse pentru a fi duse în depozit, a fost semnalată dispariția unui vas din porțelan, o cană cu monograma regelui, parte a serviciului de cafea mai sus-amintit.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a9a572d0b4d53c0001052e94f1fdae04.jpg)
Vizitatorii nu au fost bănuiți de furt
Cana este din porțelan de culoare alb-roz, cu o dungă verde în partea superioară și cu o ansă (n.r. – toartă). Individual nu este un obiect de mare valoare (n.r. – a fost evaluată la aproximativ 50 de euro), dar importanța acestui vas este dată tocmai ca element dintr-un ansamblu care a aparținut unui membru al familiei regale a României, au precizat sursele consultate de Libertatea. Inclusiv valoarea serviciului de cafea ar putea fi redusă, din moment ce nu mai este complet, au explicat sursele citate.
Serviciul de cafea a fost expus, în timpul expoziției „Vânători regale”, într-o cutie acoperită cu un capac din plexiglas prins în șuruburi. Când a fost sesizată dispariția cănii, organizatorii expoziției au exclus varianta ca aceasta să fi fost furată de un vizitator. O persoană cu astfel de intenții ar fi avut nevoie de o unealtă pentru a desface șuruburile capacului care proteja cutia.
Puțin probabil ca un turist să vină la Peleș cu o șurubelniță în buzunar cu gândul să fure doar o cană dintr-un serviciu întreg, când avea la dispoziție alte obiecte de valoare mult mai mare și mult mai ușor de sustras, au explicat sursele citate mai sus.
Poliția vrea să renunțe la anchetă
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e3e81f0b9e1d8dbc5fbb8ebf3a357f38.jpg)
Dispariția obiectului de colecție din interiorul Muzeului Național Peleș a fost sesizată la poliția din Sinaia, care a deschis un dosar penal pentru furt. În lipsa camerelor de supraveghere și a martorilor, ancheta a bătut pasul pe loc. După un an de cercetări și audieri, polițiștii nu au probe care să indice clar ce s-a întâmplat cu cana regelui Carol al II-lea.
„Până la acest moment, s-a stabilit că acea ceașcă nu face parte din patrimoniul național, ci dintr-o colecție personală, soluția probabilă fiind cea de renunțare la urmărirea penală, neexistând niciun fel de indicii cu privire la furt”, au declarat, pentru Libertatea, surse judiciare.
Cel mai probabil, spun sursele citate, vasul a fost spart de cineva din interiorul muzeului, care a manevrat greșit obiectul, incidentul nefiind raportat de teama consecințelor administrative.
Într-adevăr, specialiștii consultați de Libertatea au confirmat că în depozitele Muzeului Peleș se află, din anii ’70-’80, obiecte care au aparținut familiei regale a României, dar care au făcut parte din colecții private. În timp, au dispărut documentele care să ateste cine este proprietarul acelor piese, prin urmare, acestea au rămas în custodia muzeului și sunt expuse periodic cu diferite ocazii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6280186391521a3c597f3751fc36f08e.jpg)
Paharele reginei Maria, la gunoi
Dispariția cănii din serviciul de cafea al regelui Carol al II-lea nu este un incident izolat. În 2014, doi angajați ai Muzeului Peleș au fost la un pas să arunce la gunoi mai multe pahare care făceau parte dintr-un serviciu care a aparținut reginei Maria. „Erau obiecte de patrimoniu, clasate, de mare valoare”, au precizat surse pentru Libertatea.
Paharele, aduse de la Pelișor, fuseseră expuse la Peleș într-o expoziție temporară, iar la finalul evenimentului au fost acoperite accidental cu ambalaje care urmau să fie duse la gunoi. Obiectele au fost recuperate, din fericire, la timp, întregi.
Cu un an în urmă, în 2013, un alt vas valoros, cu picior din metal argintat care făcea parte dintr-un set cu carafă, a dispărut în mod misterios. La acel moment s-a făcut o anchetă „ca la carte”, spun surse pentru Libertatea, angajații fiind duși la Ploiești pentru teste poligraf și reconstituire.
Legende despre furturile din Peleș
Pe lângă aceste dispariții dovedite ale unor obiecte de valoare din Muzeul Peleș, există multe alte legende despre furturile unor piese de colecție din castel. Se vorbește inclusiv despre o statuetă din cristal, produsă de casa Lalique, care o întruchipează pe Fecioara Maria cu pruncul și care ar fi fost furată din Peleș. În prezent ar fi într-o colecție privată, în Anglia.
Peleșul a intrat într-un amplu proces de restaurare în perioada anilor 1978 – 1987 din cauza apariţiei ciupercii merulius lacrymans în componentele de lemn ale castelului și care amenințau structura imobilului.
Lucrările de restaurare au început în interior cu Salonul Francez, Salonul Carmen Sylva, Salonul Florentin, Sala Maură, fiind mutate din aceste încăperi majoritatea obiectelor, o parte dintre ele fiind depozitate la Posada, în clădirea care găzduiește astăzi Muzeul Cinegetic. S-a speculat că nu toate acele obiecte decorative s-au reîntors la Peleș, dar nimeni nu a putut proba acuzația.
Peleș, sursă de venituri ilicite pentru ghizi
Acuzațiile despre dispariția unor obiecte de colecție din Muzeul Național Peleș se suprapun cu suspiciunile legate de rețeaua angajaților care fură statul român și Casa Regală prin metoda biletelor revândute, subiect pe care Libertatea l-a dezvăluit, în premieră, în noiembrie 2024.
Surse din interior acuzau că la Peleș funcționează o rețea formată din angajați ai muzeului și ghizi ai agențiilor de turism care au dezvoltat o afacere profitabilă din revânzarea biletelor. Câștigurile ilicite pot ajunge la sume cu multe zerouri în coadă, având în vedere că un bilet de intrare la Peleș costă între 50 și 150 de lei. Recircularea biletelor de intrare la Peleș este o practică moștenită de la o generație la alta și funcționează în două variante.
De regulă, atunci când este vorba despre grupuri mari de turiști, ghidul cumpără biletele. După ce se face accesul în muzeu, tichetele nu sunt aruncate la coș. Devin o veritabilă comoară, fiind revândute altui grup de vizitatori. Banii obținuți din revânzare nu mai ajung în casieria muzeului, ci sunt împărțiți între membrii rețelei.
A doua variantă a afacerii este mai puțin bănoasă, dar mai sigură. Turiștii sunt racolați de pe aleile Peleșului de un om al rețelei, un angajat al muzeului. Acesta promite că, în schimbul unei sume simbolice, de 10-20 de lei, poate cumpăra mai repede bilete, iar turiștii vor avea acces imediat. Cu banii adunați de la vizitatorii momiți cu un tratament preferențial, complicele merge la casa de bilete și cumpără tichete pentru studenți, care au un preț redus, deși turiștii păcăliți au plătit biletul întreg. Intrarea pentru studenți costă 37,5 lei, în timp ce valoarea unui bilet întreg, pentru adulți, este 150 de lei. Diferența de bani rămâne la membrii rețelei.
Ca urmare a acestor dezvăluiri, corpul de control al Ministerului Culturii a declanșat la acel moment o anchetă în timpul căreia au fost solicitate mai multe documente interne, inclusiv acte contabile. Până la acest moment, Ministerul Culturii nu a făcut public rezultatele anchetei.
Foto: Dumitru Angelescu
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Berbukson • 19.01.2025, 12:00
Vizitatorii, administratorul, personalul de curățenie în cârdășie cu partidele...le vând pe afară sau prin târg. Românește.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_d22a9693e1aeb747d3ccd0bd3c936a25.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1f91b51fe207771ef96fb4ec2a57500b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_25acec5cf9c1d189a8844d052af57e25.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_bc63aff94848582092d1c24901a74d3a.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_48530cd446bfb7abe79405ced0a90785.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_4e4c857ca1897bf5e403858db48c2d4e.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4a75cce21db396a4d9a980f3cbea6a37.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_dac807697dc26a82ee3d7aecc9cdfd8e.jpg)