Regulile comerțului internațional
Organizația Mondială a Comerțului (OMC) permite statelor să impună tarife la importuri, cu valori diferite în funcție de produs.
Însă regulile OMC interzic discriminarea între țări în ceea ce privește tarifele pentru același produs. Aceasta este cunoscută sub numele de principiul „națiunii celei mai favorizate” (MFN), ceea ce înseamnă că un stat nu poate percepe taxe vamale diferite pentru același bun în funcție de țara de origine, cu excepția situației în care există un acord de liber schimb.
Cum se compară tarifele SUA cu celelalte țări?
În 2023, SUA au avut o rată medie a tarifelor de 3,3%, sub nivelul Regatului Unit (3,8%), Uniunii Europene (5%) și Chinei (7,5%).
Alte țări au tarife semnificativ mai mari, precum India (17%) și Coreea de Sud (13,4%). Deși SUA aplică tarife mai mici în comparație cu unele state, acestea beneficiază de acorduri de liber schimb cu parteneri importanți, cum ar fi Canada, Mexicul și Coreea de Sud, ceea ce elimină tarifele pentru anumite produse.
Donald Trump subliniază corect că unele state impun taxe mai mari asupra bunurilor americane, ceea ce poate afecta exportatorii din SUA.
Totuși, economiștii argumentează că tarifele mai ridicate ale altor țări penalizează, în primul rând, consumatorii din acele state, deoarece cresc prețul produselor importate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_daa836a015e991caa1bed8ee70b2a342.jpg)
Impactul tarifelor reciproce asupra comerțului
Donald Trump a sugerat pe 10 februarie că SUA ar trebui să impună tarife identice cu cele percepute de fiecare națiune asupra produselor americane. Această abordare ar încălca, însă, regulile OMC, deoarece ar presupune impunerea unor tarife diferite pentru același produs, în funcție de țara de origine.
O alternativă ar fi ajustarea tarifelor pe categorii de produse. De exemplu, Uniunea Europeană impune un tarif de 10% pentru mașinile importate, inclusiv din SUA, în timp ce America aplică un tarif de doar 2,5% pentru mașinile europene. SUA ar putea ridica această taxă la 10% pentru a egaliza condițiile comerciale.
Cu toate acestea, un astfel de proces ar fi extrem de complicat, având în vedere diversitatea produselor și a regimurilor tarifare la nivel global.
De asemenea, Donald Trump a transmis că tarifele ar putea compensa și alte „bariere netarifare”, precum reglementările comerciale, subvențiile interne sau taxele pe valoare adăugată (TVA).
Majoritatea economiștilor susțin că TVA-ul nu este o barieră comercială, deoarece se aplică uniform atât bunurilor interne, cât și celor importate.
Riscuri și implicații politice
Dacă SUA ar aplica strict principiul reciprocității tarifare, ar trebui să reducă anumite tarife, nu doar să le crească. De exemplu, SUA percep tarife mai mari decât alte țări pentru unele produse agricole.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_51c85ce42970b6cdd5f14640163ed5cb.jpg)
Importurile de lactate sunt taxate cu peste 10%, în timp ce Noua Zeelandă, un important producător de lactate, aplică un tarif de 0% la aceste produse.
De asemenea, SUA impun un tarif de 25% pe camioanele importate, în timp ce UE aplică doar 10%, ceea ce ar însemna, teoretic, că SUA ar trebui să reducă acest tarif.
Donald Trump a clarificat că tarifele pe oțel și aluminiu ar fi impuse „peste” tarifele reciproce, ceea ce sugerează că obiectivul său real nu este doar echilibrarea tarifelor, ci și protejarea industriilor americane.
Aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor pentru consumatorii americani și la posibile represalii comerciale din partea altor state.

Lauruco • 15.02.2025, 20:29
Un mincinos demonstrat, un condamnat fără scrupule care s-a înconjurat de bogați ahtiați de putere. Profita la maxim de poziție doar pentru interesul lui și al oligarhilor. Cum poate explica cineva ca e posibil ca un președinte ales să își scoată o monedă virtuală cu o zi înainte de inaugurare? Cum poate un președinte serios să rupă un acord de liber schimb unilateral? Cum poate cineva să amenințe țări doar pentru a avea acces la resurse?
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_a25ef83be6cf74a4c636b5a407f5e198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d06bd5e6affed972a4e04d96acea21e2.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1670b4f7a2c7f914146926dad0c1165d.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4d882f28c88e0425df140c97609ddde.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_c92b13e8f3a06c79355a674a87e41c50.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_fc8e66baa8339fed7d3d6e8479062906.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_d879aedb07b38409d87aeb354e060f41.jpg)