Cum a fost îngropat dosarul șpăgilor pentru deblocarea lucrărilor la metroul din Drumul Taberei. Trei inculpați de calibru scapă de răspunderea penală

Mita pentru avizele șantierului de metrou

Pe scurt, procurorii DNA au reținut că, în vara anului 2013, Dragoș Dobrescu i-a cerut lui Luca Pier Canino, fost director general al Astaldi România, suma de un milion de euro pentru a-și trafica pretinsa influență pe care ar fi avut-o asupra primarului de atunci al sectorului 6, Rareș Mănescu, pentru avizele necesare demarării lucrărilor la metroul din cartierul bucureștean Drumul Taberei.

Conform înțelegerii, suma de un milion de euro urma să fie plătită în tranșe, timp de 4 ani. Din suma cerută, Dragoș Dobrescu a primit de la Luca Pier Canino o primă tranșă, de aproximativ 550.000 de lei, prin intermediul firmei de avocatură a lui Doru Boștină. 

Fostul primar nu a avut nicio implicare, conform anchetei ulterioare, având statut de martor în dosar.

„Instanţa reţine că inculpatul (Dobrescu Dragoș – n.r.), în perioada 20-26 iunie 2013, a pretins pentru sine, direct de la inculpatul (Canino Pier Luca – n.r.), administrator al Astaldi SPA Sucursala București, suma de 1.000.000 de euro, în schimbul promisiunilor că-și va exercita influența pe care o avea asupra primarului sectorului 6, martorul (Mănescu Rareș – n.r.), pentru obținerea de către societatea comercială a avizelor necesare lucrărilor de la Magistrala 5, Drumul Taberei, asocierii Astaldi și pentru a soluția favorabil societății Astaldi plângerile cetățenilor nemulțumiți în legătură cu lucrările de construire ale Magistralei 5, Drumul Taberei”, notează judecătorii.

Recomandări

Ce au pățit alte țări care au ales extremiști la conducere. Cazurile Greciei, Ungariei și Slovaciei sunt dureroase

Doru Boștină a lucrat și pentru Sebastian Vlădescu

Reamintim că avocatul Doru Boștină este cel care a spălat și banii de mită ai lui Sebastian Vlădescu, în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța în schimbul unor comisioane de 20 de milioane de euro de la compania austriacă Swietelsky. Fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu a fost condamnat în acest dosar la 7 ani și 4 luni de închisoare.

În dosarul de trafic de influență, afaceristul Dragoș Dobrescu, cunoscut drept „milionarul fără chip”, avocatul Doru Boștină și directorul Astaldi România, Luca Pier Canino, au scăpat de răspunderea penală, primul având sechestru pe 547.000 de lei.

Recomandări

Diferență fragilă între George Simion și Nicușor Dan înaintea turului 2 la alegerile prezidențiale 2025 – Sondaj CURS

„Din mijloacele de probă administrate rezultă că inculpatul (Dobrescu Dragoș – n.r.) a comis o infracţiune prevăzută de legea penală, respectiv trafic de influenţă, prevăzută de art. 291 alin. 1 Cod penal. Totodată, din mijloacele de probă rezultă că inculpatul (Dobrescu Dragoș – n.r.) a primit, prin intermediari, suma de 547.000,21 de lei, preţ al influenţei pe care a pretins că o are asupra unui funcţionar public”, se arată în hotărârea de încetare a procesului penal.

Din 26 mai 2022, data pronunțării celei de-a două hotărâri a Curții Constituționale privind prescripția, până la data publicării acestui articol, numărul cauzelor penale închise prin prescripție a ajuns la 11.245. Printre ele se numără și dosarul traficului de influență de un milion de euro la magistrala de metrou Drumul Taberei.

Scurta cronologie a „marii prescripții”

Pentru a înțelege artificiul juridic al Curții de Apel București pentru închiderea dosarului de trafic de influență în care erau inculpați Dragoș Dobrescu, Doru Boștină și Luca Pier Canino este necesară o scurtă cronologie a deciziilor CCR și ÎCCJ pe tema prescripției:

• Aprilie 2018: CCR pronunță Decizia nr. 297/2018 prin care constată că dispozițiile articolului 155 Cod penal sunt neconstituționale. Prevederile erau că orice act procedural întocmit într-o cauză întrerupe cursul prescripției, de la data acelui ultim act începând să curgă un nou termen de prescripție. Articolul 155 reglementa prescripția specială, în raport de cel precedent, art. 154 Cod penal, care reglementa prescripția generală.
• Mai 2022: CCR pronunță Decizia nr. 358/2022 prin care constată că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a pune în acord Codul penal cu hotărârea din 2018, astfel că România nu a avut legislație în perioada 2018-2022.
• Noiembrie 2022: ÎCCJ pronunță Decizia nr. 67/2022 prin care hotărăște că efectele deciziilor CCR pe tema prescripției se răsfrâng și asupra cauzelor aflate pe rol înainte de 2018, potrivit principiului legii mai favorabile.
• Iulie 2023: Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pronunță decizia din Cauza C-107/23 PPU prin care arată că instanţele unui stat membru al Uniunii „sunt obligate să lase neaplicat un standard naţional de protecţie referitor la principiul aplicării retroactive a legii penale mai favorabile (lex mitior) care permite repunerea în discuţie, inclusiv în cadrul unor căi de atac îndreptate împotriva unor hotărâri definitive, a întreruperii termenului de prescripţie a răspunderii penale în astfel de procese prin acte de procedură intervenite înainte de o asemenea invalidare”. CJUE mai arată că toate hotărârile prin care instanțele din România au închis dosarele prin constatarea prescripției (aproximativ 5.000 la data respectivă – n.r.) sunt „contrare dreptului european”.
• Iunie 2024: ÎCCJ decide, în ciuda dispozițiilor CJUE, că „instanţele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”.

Recomandări

Cultul personalității la George Simion: de la „armata” care-l păzește de jurnaliști la autopromovarea insistentă a întâlnirilor cu lideri europeni REPORTAJ

Doi magistrați de la Înalta Curte au refuzat să închidă dosarul

Dragoș Dobrescu, Doru Boștină și Luca Pier Canino beneficiaseră de constatarea prescripției pe 15 mai 2023, însă în apel, dosarul a fost trimis spre rejudecare.

Pe 30 ianuarie 2024, magistrații Cristina Rotaru-Radu și Ilie Iulian Dragomir de la Înalta Curte au fost singurii care au sfidat Decizia 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și au refuzat să constate intervenția prescripției.

Iată câteva pasaje din motivarea hotărârii celor doi:

• „Trebuie precizat că, în problematica prescripției răspunderii penale, instanțele naționale au aplicat decizia CCR 358/2022 și, ulterior, Decizia ÎCCJ 67/2022 și nu au aplicat în mod direct dreptul Uniunii Europene, deși jurisprudența Curții de la Luxemburg, chiar cea privind România, ar fi permis aceasta.
• Ca urmare a sesizării CJUE și a pronunțării acestei hotărâri, aceasta a căpătat caracter obligatoriu pentru materia infracțiunilor relaționate cu protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene.
• Nu rămâne, ca atare, la latitudinea judecătorului național dacă o aplică sau nu. Prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, statele membre au transferat drepturile și obligațiile ce decurg din tratat de la sistemul lor juridic intern către cel al Uniunii, limitându-și suveranitatea și dând naștere unui corp de drept cu caracter obligatoriu, atât pentru cetățenii lor, cât și pentru ele însele.
• Judecătorul național, confruntat în soluționarea unei cauze cu norme contradictorii de drept european și de drept național (indiferent de natura acestor norme), are obligativitatea, conform jurisprudenței UE, să dea valoare normei UE, înlăturând norma națională contrară”, se arată în Hotărârea nr. 22/A/30.01.2024.

Cum a „jonglat” Curtea de Apel cu jurisprudența marii prescripții

După rejudecarea fondului, pe data de 28 februarie 2025, Curtea de Apel București a ignorat partea referitoare la prevalența dreptului european asupra celui național și a ales să aplice Decizia 67/2022 a ÎCCJ, cea care spune că deciziile CCR privind prescripția se aplică tuturor cauzelor, de la intrarea în vigoare a noului Cod penal (2014) până la zi, indiferent de ce spune CJUE:

• „Curtea constată că sunt fondate criticile apărării, în sensul că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 154 alin. 1 lit. b şi c Cod penal, fiind incidentă cauza de înlăturare a răspunderii penale a prescripţiei.
• Astfel, instanţa de apel constată că prin sentinţa penală nr. 97/F/15.05.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a II-a penală în dosarul nr. 7051/2/2022 s-a dispus încetarea procesului penal faţă de toţi inculpaţii, cu privire la toate infracţiunile deduse judecăţii, apreciindu-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale, raportat la deciziile Curţii Constituţionale nr. 297 din data de 26 aprilie 2018 şi nr. 358/2022, dar şi Deciziei nr. 67/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, vizând dispoziţiile art. 155 alin. 1 Cod penal.
• Prin decizia penală nr. 22/A/30.01.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală în dosarul nr. 7051/2/2022, s-a dispus desfiinţarea sentinţei sus-menţionate şi rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Bucureşti.
• În esenţă, în considerentele deciziei Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut că în cauză este aplicabilă Decizia din data de 24.07.2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, pronunţată în cauza C-107/23 PPU (Lin), astfel încât deciziile Curţii Constituţionale vizând dispoziţiile art. 155 alin.1 Cod penal se aplică numai în cazul actelor procedurale întocmite după data de 26.04.2018.
• S-a arătat că în condiţiile în care ultimul act de procedură ce a întrerupt curgerea termenului de prescripţie datează din data de 21.03.2018, iar termenul este de 8 ani cu privire la toate infracţiunile deduse judecăţii, rezultă că în cauză nu s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.
• Conform dispoziţiilor art. 425 alin. 1 Cpp, instanţa de rejudecare trebuie să se conformeze hotărârii instanţei de apel, în măsura în care situaţia, de fapt, rămâne cea avută în vedere la soluţionarea apelului. Din considerentele deciziei penale nr. 22/A/30.01.2024 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală, rezultă că motivul ce a justificat soluţia de rejudecare a cauzei constă în împrejurarea că în speţă nu s-a administrat probatoriul, existând necesitatea respectării dublului grad de jurisdicţie.
• Totodată, reiese că instanţa de apel a statuat definitiv în legătură cu aplicarea Deciziei din data de 24.07.2023 a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, iar nu în privinţa dispoziţiilor art. 5 Cod penal, vizând aplicarea legii penale mai favorabile persoanei acuzate.
• Prin urmare, în rejudecarea fondului speţei (…) instanţa s-a conformat deciziei Înaltei Curți şi a procedat la efectuarea cercetării judecătoreşti şi administrarea probatoriului.
• Sub acest aspect, instanţa constată că după pronunţarea deciziei de rejudecare sus-menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunţat decizia nr. 37 din 17.06.2024, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 18 iulie 2024.
• Potrivit dispoziţiilor deciziei menţionate, instanţele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex (n.r. – legea mai favorabilă) în materia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în 24 iulie 2023 în Cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct. 1 teza a II-a).
• De asemenea, s-a statuat că dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se va aplica în condiţiile stabilite de aceasta şi actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curţii Constituţionale.
• În aplicarea dispoziţiilor art. 5 Cod penal, raportat la problema prescripţiei răspunderii penale, instanţa constată că pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză sunt mai favorabile prevederile legii penale în vigoare în perioada 25.06.2018-30.05.2022 (data publicării OUG nr. 71/2022), cu observaţia că potrivit dispoziţiilor deciziei nr. 37 din 17.06.2024 a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, normele mai favorabile se aplică şi în cazul actelor procedurale întocmite în cauză înainte de data de 25.06.2018.
• Ca atare, în privinţa prescripţiei răspunderii penale, instanţa reţine că sunt incidente în cauză Decizia nr. 358/2022 a Curții Constituționale a României prin raportare şi la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație şi Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală”, se arată în Hotărârea 35/2025 a Curții de Apel București.

Acuzațiile DNA în dosarul traficului de influență al lui Dragoș Dobrescu

Prin rechizitoriul emis în 4 octombrie 2022 de Direcția Națională Anticorupție au fost trimiși în judecată:

1. Inculpatul Dobrescu Dragoș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență constând, în esență, în aceea că:

• În perioada 20-26 iunie 2013, a pretins pentru sine, direct de la inculpatul Canino Pier Luca, administrator al Astaldi SPA România Sucursala București (în continuare Astaldi România – n.r.), suma de 1.000.000 de euro, în schimbul promisiunilor că-și va exercita influența pe care o avea asupra primarului sectorului 6, martorul Rareș Mănescu, pentru obținerea cu ușurință de către societatea comercială a avizelor necesare lucrărilor de la Magistrala 5 – Drumul Taberei asocierii Astaldi și pentru a soluționa favorabil societății Astaldi plângerile cetățenilor nemulțumiți în legătură cu lucrările de construire a Magistralei 5 – Drumul Taberei.
• În sensul celor menționate, ca urmare a înțelegerii cu Canino Pier Luca, suma pretinsă (în cuantum de 1.000.000 de euro) urma să fie primită de către suspectul Dobrescu Dragoș prin intermediul inculpatului Boștină Doru Cătălin, fiind încheiat astfel contractul de asistență juridică nr. 136097, datat 26.06.2013, între SPRL Boștină și Asociații și Astaldi SPA România Sucursala București, cu scopul disimulării adevăratei naturi a banilor.
• În baza contractului dintre Boștină și Asociații și ASTALDI România, la data de 04.09.2013, în baza facturii din 26.08.2013 reprezentând „val onorariu conform contract nr. 136097 datat 26.06.2013”, a fost transferată suma 549.357,20 lei în contul bancar al SPRL Boștină și Asociații, de unde, la data de 09.09.2013, a fost transferată suma de 547.000,21 lei în contul SC (…) SRL, fiind facturate, în mod fictiv, servicii de „mentenanță conform contract 2013”, societatea respectivă, care făcea parte dintr-un grup de societăți folosite pentru disimulare provenienților sumelor de bani și retrageri de numerar.

2. Inculpatul Canino Pier Luca, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență constând, în esență, în aceea că:

• În perioada 20-26 iunie 2013, ca urmare a promisiunilor făcute de către suspectul Dobrescu Dragoș că își va exercita influența, în schimbul unor sume de bani asupra primarului sectorului 6, martorul Rareș Mănescu, pentru obținerea cu ușurință de către societatea comercială a avizelor necesare lucrărilor de la Magistrala 5 Drumul Taberei, asocierii Astaldi și pentru a soluționa favorabil societății Astaldi plângerile cetățenilor nemulțumiți în legătură cu lucrările de construire a Magistralei 5 Drumul Taberei, a acceptat ca firma Astaldi România să plătească suma de 1.000.000 de euro, prin intermediul SPRL Boștină și Asociații.

3. Inculpatul Boștină Doru Cătălin, sub aspectul săvârșirii complicității la infracțiunea de cumpărare de influență și spălarea banilor constând, în esență, în aceea că:

• A încheiat contractul de asistență juridică nr. 136097, datat 26.06.2013, între SPRL Boștină și Asociații și Astaldi România pentru suma de 1.000.000 de euro și a emis factură din 26.08.2013 reprezentând „cval onorariu conform contract nr. 136097 datat 26.06.2013”, pentru suma de 549.357,20 lei, sumă ce a fost transferată în contul societății la data de 04.09.2013, iar, ulterior la data de 09.09.2013, a achitat suma de 547.000,21 lei, către societate indicată de către martorul (…), cunoscând faptul că serviciile juridice ce fac obiectul contractului de asistență juridică sunt fictive și că sumele de bani urmează a fi înaintate că urmare a cumpărării influenței lui Dobrescu Dragoș de către Canino Pier Luca.
• Folosindu-se de calitatea de avocat în cadrul SPRL Boștină și Asociații, a intermediat transferul sumei de 549.357,20 lei destinate lui Dobrescu Dragoș, de la Astaldi SPA România către contul (…), cunoscând că această sumă reprezintă obiectului unor infracțiuni de corupție, sens în care, pentru a crea aparență de legalitate, a încheiat contractul de asistență juridică nr. 136097 din data de 26.06.2013 cu Astaldi România în baza căruia a fost emisă factura nr. 14141 din 26.08.2013 pentru suma de 549.357,20 lei, folosită ca document justificativ pentru transferul sumei menționate, în data de 04.09.2013, (…) adevărata natură a banilor fiind disimulată sub formă de servicii de „mentenanță conform contract 2013” pentru suma de 547.000,21 lei.

Fotografii: Hepta, Agerpres

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro