AFACEREA METROUL. Bacșișul lăsat statului român de „milionarul fără chip”, după ce a solicitat oprirea procesului privind mita de 1 milion de euro cerută pentru deblocarea lucrărilor la metroul din Drumul Taberei

Pe 15 mai, Curtea de Apel București a dat o primă sentință în cazul acuzațiilor privind mita de 1 milion de euro cerută de la șeful companiei Astaldi Italia pentru obținerea avizelor necesare continuării lucrărilor la metroul din Drumul Taberei.

Instanța a constatat că a intervenit prescripția răspunderii penale, motiv pentru care a încetat procesul față de toți cei trei inculpați: fostul șef Astaldi România, Pier Luca Canino, omul de afaceri Dragoș Dobrescu și avocatul Doru Cătălin Boștină. Aceștia au fost judecați pentru trafic de influență, cumpărare de influență, respectiv spălarea banilor.

Termenul de prescripție s-a împlinit la 3 septembrie 2021, au subliniat judecătorii în motivarea hotărârii depusă recent la dosar și care a fost consultată de Libertatea. Faptele s-au petrecut în 2013.

DNA i-a trimis în judecată pe cei trei inculpați în octombrie 2022, la nouă ani după ce primise primele indicii privind existența unor contracte fictive între avocat și compania Astaldi prin care se masca mita.

• Nouă ani a durat și construcția liniei de metrou din Drumul Taberei, care inițial era prevăzută să dureze patru ani.

Cât a confiscat statul român?

Chiar dacă instanța a încetat procesul penal, judecătorii l-au sancționat pe milionarul Dragoș Dobrescu și au dispus confiscarea sumei primite de la compania Astaldi în schimbul traficării influenței. 

Recomandări

Șefa Secției ATI de la Spitalul Pantelimon, audiată la Serviciul Omoruri. Ancheta în cazul morților suspecte, extinsă: încă 5 decese sunt verificate

„În cauza de față, sunt realizate condițiile pentru confiscarea specială, de vreme ce, pe de o parte, prescripția generală înlătură doar răspunderea penală a inculpatului, nu și caracterul penal al faptei deduse judecății”, au explicat judecătorii Curții de Apel București în motivarea deciziei.

Pe de altă parte, măsura este necesară deoarece rezultă că suma de 547.000,21 lei, ce a intrat în patrimoniul inculpatului Dobrescu Dragoș, nu a avut la bază tranzacții licite, ci a reprezentat prețul unei înțelegeri prohibite de legea penală, menită a facilita plătitorului, inculpatul Canino Pier Luca, satisfacerea unor interese patrimoniale cu încălcarea cadrului legal.

Motivarea Curții de Apel București:

Decizia Curții nu este definitivă, fiind deja contestată de DNA.

Procurorii anticorupție au cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, dar instanța a respins cererea, motivând că nu sunt îndeplinite condițiile legale.

Ce a declarat „milionarul fără chip” în instanță

Pier Luca Canino, Dragoș Dobrescu și Doru Cătălin Boștinaru s-au prezentat în fața completului de judecată la primul termen de judecată, pe 24 martie, și au solicitat instanței să înceteze procesul penal împotriva lor pentru că faptele s-au prescris.  

„Menționez că nu fac comentarii suplimentare și doresc încetarea procesului penal, considerând că a intervenit prescripția răspunderii penale. Sunt conștient că declarația mea în acest sens are caracter irevocabil. Renunț în mod voluntar și explicit la drepturile relative pe care le am pe parcursul procesului penal, printre altele, acela de a readministra probatoriul din cursul urmăririi penale, respectiv de a chestiona martorii acuzării. Sunt conștient că în cauză există măsuri asiguratorii dispuse în vederea unei eventuale confiscări speciale”, a declarat Dragoș Dobrescu în fața completului de judecată. 

Recomandări

FT: Rusia s-a antrenat să lovească cu arme nucleare 32 de obiective din Europa, inclusiv din România. Harta ţintelor

Supranumit de presă „milionarul fără chip” pentru puținele fotografii publice, Dragoș Dobrescu a fost de-a lungul timpului asociat celebrului „grup de la Monaco”, o gruparea informală de oameni de afaceri și politicieni cuplată la contracte publice, despre care s-a scris pe larg în presă.

DNA, nouă ani de anchete

Potrivit datelor din dosar, consultate de Libertatea, primul denunț în acest caz a fost făcut de fostul jurnalist Dragoș Adrian Nedelcu, arestat în 2014 pentru evaziune fiscală. 

După ce a ajuns după gratii, Nedelcu a înaintat trei denunțuri: pe 8 octombrie 2014, pe 9 decembrie 2014 și pe 6 ianuarie 2015. În toate se referea la săvârșirea unor infracțiuni de corupție în legătură cu devalizarea CFR, prin încheierea unor contracte de investiții dezavantajoase pentru companie.

Recomandări

REPORTAJ Campioana olimpică la canotaj Adriana Adam s-a născut în noaptea de Înviere, pe treptele Poliției din Văleni, Vaslui: „Multă muncă, mult stres, mult plâns s-ajungă unde vrea ea!”

În cel de-al doilea denunț, Nedelcu a precizat că, pentru a cumpăra influența demnitarilor publici, compania Astaldi, reprezentată la acea vreme de Pier Luca Canino, l-a cooptat și pe avocatul Doru Cătălin Boștină. Prin intermediul acestuia, se menționa în denunț, se încheiau contracte juridice fictive prin care era mascată mita. 

După ce a fost audiat, avocatul Boștină a formulat și el un denunț. Se întâmpla însă doi ani mai târziu, pe 16 martie 2016. Acesta a declarat că a virat suma de 547.000 de lei către societatea controlată de Dragoș Dobrescu, banii fiind destinați „pentru acoperirea unor costuri din campania electorală din anul 2012, al cărei beneficiar era martorul Rareș Mănescu, candidat la Primăria Sectorului 6”.

În urma disjungerii din dosarul în care era inculpat inițial Nedelcu, DNA a deschis un nou dosar și a început urmărirea penală pentru dare de mită după încă un an, în martie 2017.

Șeful Astaldi, autodenunț la șase ani după ce DNA fusese sesizată

După alți trei ani, pe 3 iulie 2020, la DNA este înregistrat un nou denunț care viza mita pentru lucrările la metroul din Drumul Taberei. De această dată, denunțătorul era chiar Pier Luca Canino. 

Libertatea a relatat despre denunțurile pe care omul de afaceri italian le înainta la DNA la ani distanță după ce, după cum susține el, mituia oficialii români. Denunțurile nu l-au ajutat pe Canino, procurorii punându-l sub acuzare pentru cumpărare de influență. 

Mita cerută celor de la Astaldi a fost negociată. S-a cerut un milion de euro, ulterior s-a redus la 300.000 de euro, din care s-a plătit puțin peste 100.000 de euro, conform anchetatorilor.

„În cursul anului 2013, ca urmare a promisiunilor făcute de Dobrescu Dragoș că-și va exercita influența, în schimbul unor sume de bani, asupra primarului sectorului 6, Rareș Mănescu, precum și asupra soției acestuia, Ramona Mănescu, la acea vreme ministru al transporturilor, pentru obținerea cu ușurință a avizelor necesare lucrărilor de la Magistrala 5, Drumul Taberei, precum și pentru plata facturilor neachitate de către Metrorex S.A., asocierii ASTALDI, a acceptat ca firma ASTALDI SPA România, Sucursala București să plătească suma de 300.000 de euro, prin intermediul SPRL Boștină și Asociații, sub forma contractului de asistență juridică”, au acuzat procurorii DNA în actul de sesizare a instanței. 

Rareș Mănescu (PNL) a avut doar calitate de martor în dosar.

Potrivit DNA, din suma convenită inițial, ASTALDI a achitat 547.000 de lei în contul societății avocatului Doru Boștină, care ulterior a virat întreaga sumă în conturile societății controlate de Dobrescu. Pentru realizarea transferului bancar, s-au facturat în mod fictiv servicii de „mentenanță”, au indicat anchetatorii.  

Fostul șef Astaldi, denunțuri în serie la DNA

Astaldi Italia este una dintre cele mai puternice companii de pe piața construcțiilor din Europa. Compania a câștigat în România mai multe contracte ce au vizat investiții strategice de infrastructură realizate după 1989. Până anul trecut, compania a fost reprezentată în țara noastră de Pier Luca Canino. 

În denunțurile formulate la DNA, acesta susține că a plătit sume importante de bani funcționarilor români pentru a facilita afacerile pe care Astaldi le derula în România. A susținut că mita i-a fost cerută și pentru finanțarea campaniilor electorale ale politicienilor aflați la putere în momentul derulării contractelor.

Acuzațiile lui Pier Luca Canino:

• 750.000 de euro mită pentru lucrările la Magistrala 4 Metrou București; 
• două milioane de euro mită pentru lucrările de reabilitare la tronsoanele de cale ferată de pe ruta Bucureşti-Constanţa; 
• 5,3 milioane de euro mită în dosarul modernizării Aeroportului Otopeni; 
• Autoturism Lancia Delta oferit mită unui director din cadrul Primăriei Capitalei pentru a-i facilita finanțările la lucrările pasajului Basarab din Capitală.
   

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro