Principalele cifre ale economiei României în 2025: Am evitat la limită recesiunea, dar rămânem cu unul dintre cele mai mari deficite din UE

Creșterea economică din 2025, sub media prognozată a pieței de 1%

Specialiștii Romanian Economic Monitor (RoEM)-UBB FSEGA estimează o creștere economică de aproximativ 0,7% pentru 2025, situată sub media prognozată a pieței de 1%, dar suficientă pentru a evita o recesiune profundă.

Deficit bugetar uriaș. România ar fi putut atinge un grad de îndatorare de 100% din PIB

Cu toate acestea, riscurile economice rămân semnificative. Deficitul bugetar și comercial continuă să se numere printre cele mai mari din Europa, iar inflația ridicată și creșterea economică modestă afectează veniturile reale ale populației.

Conform statisticilor publicate la începutul anului, România a început 2025 cu un deficit bugetar de 8,65%, echivalent cu 9,3% conform metodologiei europene ESA, marcând cel mai ridicat nivel din UE.

Fără măsuri drastice, România ar fi putut atinge un grad de îndatorare de 100% din PIB în doar 5-6 ani, conform calculelor RoEM. Având în vedere depășirea constantă a pragului de deficit excesiv de 3% stabilit de Comisia Europeană în ultimii șase ani, situația necesita acțiuni urgente.

Măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan și primele rezultate

Guvernul a implementat măsuri economice substanțiale în 2025, inclusiv ordonanța „trenuleț” și un pachet fiscal major începând cu 1 august. Statisticile din primele nouă luni ale anului indicau o continuare a creșterii deficitului bugetar, însă datele din noiembrie au oferit primele semne pozitive. Deficitul bugetar cumulat până în noiembrie a scăzut la 6,4% din PIB, comparativ cu 7,1% în aceeași perioadă a anului precedent.

Levente Szász, prorector al Universității Babeș-Bolyai și coordonator al echipei RoEM-UBB FSEGA, a declarat: „În aceste condiții, atingerea unui deficit bugetar de 8,4% până la finalul anului curent nu mai pare o misiune imposibilă. Chiar dacă un deficit de 8,4% reprezintă o reducere modestă față de anul 2024 și un rezultat dezamăgitor față de ținta inițială de 7% introdusă în legea bugetului de stat, ar putea totuși trimite un semnal de încredere privind angajamentul statului de a reduce deficitul bugetar la un nivel sustenabil pe termen lung”.

Evoluția economică în 2025. O primă jumătate de an foarte bună. Mărirea TVA, impact negativ

În prima jumătate a anului 2025, economia României a performat peste așteptări, mai ales în trimestrul al doilea, când s-a înregistrat o creștere de 1,2% față de trimestrul anterior. Potrivit analizei RoEM, alegerile prezidențiale din aceeași perioadă au avut un impact pozitiv asupra economiei: randamentele la titluri de stat au scăzut, bursele au reacționat favorabil, iar cursul valutar s-a stabilizat, îmbunătățind condițiile de finanțare.

Cu toate acestea, odată cu intrarea în vigoare a primului pachet fiscal din 1 august, care a inclus o creștere a cotei standard de TVA, economia a resimțit o corecție semnificativă. Această tendință a fost accentuată de o inflație neașteptat de ridicată, de 9,9% în august, care a afectat consumul. În pofida acestor provocări, majoritatea analiștilor prevăd o creștere economică modestă pentru întregul an 2026.

Cele mai importante evenimente economice ale fiecărei luni

În ianuarie intră în vigoare „ordonanța-trenuleț”

Anul a început cu intrarea în vigoare a măsurilor din așa-numita „ordonanță-trenuleț”, adoptată în ultima zi de lucru a anului precedent, țintind în principal o reducere imediată a cheltuielilor bugetare. Principalele măsuri au vizat înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor pe întregul an 2025, blocarea angajărilor la stat, dar și creșterea impozitului pe dividende, respectiv eliminarea facilităților de care au beneficiat până atunci angajații din sectorul IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

Februarie aduce legea bugetului de stat pe anul 2025

Pornind de la situația nesustenabilă a deficitului bugetar, Parlamentul adoptă legea bugetului de stat pe anul 2025, construită pe o țintă ambițioasă de deficit bugetar de 7% până la finalul anului, respectiv pe parametri economici destul de optimiști: o creștere economică de 2,5%, precum și o inflație medie anuală de 4,4%. Deși țintele erau prea optimiste din start, acestea semnalau măcar un angajament ferm din partea decidenților politici către restabilirea echilibrului bugetar, într-un context politic și fiscal complicat.

Martie – România a depășit 100 de miliarde de euro nerambursabile primite de la UE

România ajunge la o bornă importantă, trecând pragul de 100 de miliarde de euro în ceea ce privește suma totală a fondurilor nerambursabile primite de la bugetul UE. Acest moment istoric arăta faptul că, și într-o situație internă dificilă din punct de vedere socioeconomic, fondurile UE reprezintă un pilon indispensabil al dezvoltării economice a României.

În aceeași lună, Comisia Europeană prezintă planul ReArm Europe, care presupune o creștere semnificativă a cheltuielilor de apărare la nivel european. Analiștii susțin că acest plan poate reprezenta o oportunitate pentru România de a-și întări industria grea a țării.

De asemenea, se finalizează cu succes cea mai importantă tranzacție de pe piața bancară din România: fuziunea OTP Bank România cu Banca Transilvania (BT), prin care BT își consolidează poziția de lider pe piața autohtonă.

Aprilie – Tarifele lui Trump dau lumea peste cap

Administrația Trump majorează agresiv tarifele vamale, un pas nemaivăzut în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. După negocieri multiple și presiuni politice, UE primește o suspendare temporară a tarifelor, dar acestea vor continua să afecteze în mod negativ economia europeană, aducând în același timp un nou factor de incertitudine în privința comerțului internațional.

Mai – cursul euro ajunge la un record istoric negativ

Pe fondul incertitudinilor politice și fiscale generale, respectiv în urma șocului produs de primul tur al alegerilor prezidențiale cu un candidat extremist ajuns în finală, cursul euro ajunge la un record istoric negativ de 5,122 lei, depășind pentru prima oară pragul de 5,1 lei. BNR intervine de mai multe ori pentru a stabiliza cursul valutar.

Victoria lui Nicușor Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale calmează pe moment spiritele, leul se apreciază puternic față de euro, iar bursele înregistrează o corecție pozitivă după anunțarea oficială a rezultatelor. Rămâne însă problema deficitului bugetar, soluționarea acestuia reprezentând cea mai importantă sarcină a noului guvern în formare.

Iunie – Comisia Europeană somează România

România primește ultimele semnale de la Comisia Europeană, respectiv agențiile de rating: adoptarea unor decizii ferme pentru consolidarea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare nu mai pot fi amânate, iar deficitul trebuie readus pe o traiectorie sustenabilă. În consecință, guvernul condus de Ilie Bolojan începe dezbaterile privind noile măsuri fiscale.

Iulie aduce modificări fiscale majore. Se mărește TVA-ul

Noua lege privind primul pachet de măsuri fiscale este adoptată la sfârșitul lunii iulie, introducând modificări fiscale majore, menite în principal să aducă venituri suplimentare imediate la bugetul statului. Cele mai importante măsuri includ creșterea cotei standard a TVA de la 19% la 21%, eliminarea cotelor reduse de TVA de 5% și 9%, înlocuite de o singură cotă redusă de 11%, creșterea accizelor, introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, suprataxarea instituțiilor de credit și a jocurilor de noroc etc.

August – intră in vigoare primul pachet de măsuri fiscale

Primul pachet de măsuri fiscale intră în vigoare de la 1 august. Aceste măsuri reușesc să evite pe termen scurt o criză de finanțare a datoriei publice, respectiv retrogradarea României în categoria „junk”. Deși acestea reprezintă o povară suplimentară pentru populație și pentru mediul de afaceri, ele reușesc să aducă un surplus imediat la veniturile bugetului de stat.

Primele estimări arată însă că aceste măsuri vor fi insuficiente pentru atingerea țintei de 3% deficit bugetar din PIB. Astfel, sunt inițiate dezbateri privind un al doilea pachet de măsuri fiscale, menite să corecteze ineficiențele sistemului public și să reducă cheltuielile inutile ale bugetului de stat, inclusiv problematica pensiilor speciale.

De asemenea, se încheie o altă tranzacție bancară majoră, fuziunea dintre UniCredit Bank și Alpha Bank România, care consolidează poziția UniCredit pe piața bancară din România.

Septembrie aduce o crește generală a prețurilor după majorarea TVA

Institutul Național de Statistică publică datele privind rata anuală a inflației pentru luna precedentă, care surprinde prin atingerea unui nivel de 9,9%. Creșterea generală a prețurilor vine după creșterea cotelor TVA în august, respectiv eliminarea plafonării prețurilor la energie începând cu luna iulie. Guvernul convine cu Comisia Europeană o nouă țintă de deficit bugetar de 8,4% din PIB pentru anul 2025, mult peste ținta inițială de 7%, având în vedere și că efectul măsurilor fiscale sunt reflectate doar în ultimele 4-5 luni ale anului.

Octombrie – prognoza de creștere economică se prăbușește

În prima zi a lunii, Guvernul adoptă o rectificare bugetară care revizuieste semnificativ prognoza de creștere economică de la 2,5%, nivelul prevăzut în februarie prin legea bugetului de stat, la doar 0,6%. Luna octombrie reprezintă în același timp prima lună a anului 2025 în care deficitul bugetar arată semne de îmbunătățire față de evoluția din anul precedent: deficitul cumulat al primelor 10 luni ajunge la nivelul de 5,7%, cu 0,5% mai redus față de aceeași perioadă a anului 2024.

Noiembrie aduce un val de impozite și taxe, în special pe locuințe și pe mașini

Ca parte a pachetului 2 de măsuri fiscale, Parlamentul adoptă legea privind majorarea semnificativă a unor impozite locale care urmează să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Creșterile vizează în principal impozitele pe locuințe și pe mașini. Taxele suplimentare pentru coletele comandate de pe platforme online din afara UE vor intra în vigoare, de asemenea, la începutul anului 2026. Guvernul adoptă a doua rectificare bugetară din acest an, ținta rămânând nemodificată la 8,4% din PIB, construită pe o creștere economică estimată de 0,6%, respectiv o inflație medie de 7,1%.

Decembrie vine cu o nouă „ordonanță-trenuleț”, care prevede majorarea salariului minim

După mai multe luni de dispută juridică și politică, Guvernul își asumă răspunderea în Parlament a doua oară pentru proiectul de lege privind creșterea vârstei de pensionare și plafonarea cuantumului pensiilor speciale a magistraților.

Înainte de Crăciun, Guvernul adoptă o nouă „Ordonanță-trenuleț” stabilind printre altele creșterea salariului minim, reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri în 2026, cu eliminarea definitivă a acestuia începând cu anul 2027, cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi, respectiv eliminarea „taxei pe stâlp”. Măsurile urmăresc să corecteze unele anomalii și complexități fiscale inutile din trecut, intenționând să creeze un cadru fiscal mai stabil.

Principalele provocări economice pentru 2026 și cum ar putea evolua economia

Economistul Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, avertizează că anul 2026 se anunță unul dificil pentru economia României, marcat de inflație ridicată, absorbție slabă a fondurilor europene și probleme în economia reală.

Inflația, care ar putea scădea temporar, dar rămâne vulnerabilă la deciziile fiscale și la dezechilibrele bugetare.

A doua mare provocare este absorbția fondurilor europene, o sursă importantă de bani, dar și un potențial factor de distorsiune economică. Problema majoră rămâne lipsa capacității administrative și orientarea greșită a cheltuielilor.

A treia provocare majoră pentru 2026 este starea economiei reale, a producției industriale și a investițiilor private. „Economia reală, producția industrială, investițiile locale și străine: dacă nu se schimbă tendința rapid, situația nu poate fi remediată sustenabil și sănătos.”, adaugă Cristian Păun.

Experții economici mai avertizează și că puterea de cumpărare va continua să scadă până în 2027, pe fondul noilor măsuri de austeritate pregătite de Guvern.

„Ordonanță Trenuleț” va prelungi tăierile de cheltuieli și personal în anul viitor. Printre deciziile cheie se numără înghețarea pensiilor speciale pentru primari. Deși salariul minim ar urma să ajungă la 4.325 de lei brut din iulie, majorările salariale din mediul privat vor fi modeste. În paralel, managerii avertizează că prețurile vor rămâne ridicate, alimentate de costurile mari cu energia și transportul.

Există totuși și semnale pozitive: sectorul IT dă semne de revenire, comerțul cu amănuntul pregătește noi angajări, iar în imobiliare se constată o ușoară creștere a numărului de autorizații de construire, semn că unele proiecte amânate ar putea fi reluate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro