Editorial de Claudiu Săftoiu. Protocolul dintre SRI și Parchetul General – o măsură excepțională în lupta împotriva corupției

1) a legalității actelor de cercetare penală în România,
2) a respectării drepturilor individuale ale suspecților și inculpaților, prin prezumția de nevinovăție
3) a naturii cooperării dintre entitatea juridică (parchete), cea polițienească (polițistul judiciarist) și cea informativă (SRI).

Perspectivele clarifică răspunsul la întrebarea-capcană, plimbată de dimineață, până seara, în mass-media: a existat, există un ”stat paralel” în România, care și-a constituit un ”câmp tactic” și ”fabrică probe”, ca să bage la pușcărie oameni nevinovați, sau să distrugă cariere politice? Din ce scrie în acest acest protocol, acest lucru este absolut exclus.

Cu MCV în coastă, SRI și Parchetul General și-au constituit echipe operative comune

După decizia 61/2016 a Curții Constituționale, protocolul nu se mai aplică. Dar cu ce s-au ocupat SRI și parchetele, împreună, aproape  8 ani? Impresia imediată este că, pe măsură ce Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a devenit un criteriu esențial de evaluare a dezvoltării instituționale pro-europene a României, instituțiile de prevenire și combatere a corupției s-au apropiat mai mult, au elaborat protocoale de colaborare și au avut în vedere finalizarea cu celeritate a anchetelor penale, pentru trimiterea mai rapidă a inculpaților în instanță, în urma unui probatoriu solid, cu respectarea strictă a legii. Echipele operative comune – formate din  procuror, polițist judiciar, ofițer SRI -, au dus la accelerarea etapelor documentării, investigării și probării elementelor infracționale de natură penală. Urmare sunt cele peste 7000 de dosare deschise în întreaga țară, pentru infracțiuni de corupție, privind înalți demnitari ai statului, politicieni, miniștri sau funcționari publici din administrația centrală și locală – așa cum afirma prin 2015, procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Recomandări

Harta puterii după parlamentare. PSD ia un sfert din mandate, AUR și-a dublat scorul. Fiefurile PNL pot fi numărate pe degetele de la o mână | Analiză

Echipele comune și autorizările de interceptări – norme de lucru aprig disputate

Un element reproșabil din Protocol este constituirea echipelor comune, care au beneficiat chiar de programe comune de formare, pe linia de comunicare operativă. Se consideră că cercetarea penală este secretă, potrivit Codului de Procedură Penală (CPP). Protocolul nu încalcă însă dispozițiile CPP, unde se arată că ”cercetarea penală este o  activitate specifică, desfășurată de organele de urmărire penală, respectiv organele de cercetare ale poliției și organele de cercetare speciale, având drept scop strângerea probelor necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată. Ele nu pot efectua anumite acte, decat cu autorizarea procurorului”. Astfel, când acțiunile procurorilor de caz ajung la noi și noi indicii, acestea sunt întoarse către ofițerul SRI desemnat din echipa comună, pentru continuarea culegerii de noi date la dosar, prin asigurarea suportului tehnic-operativ, adică a interceptărilor, efectuate exclusiv de SRI. În acest caz, ”organul de cercetare special” prezent în echipa operativă comună este reprezentantul SRI. Situația e legală și respectă dispozițiile CPP în vigoare.

Recomandări

Alegeri parlamentare şi prezidenţiale 2024. Cum se formează Guvernul

Un alt element reproșabil este prevederea ambiguă de la Cap V, Art. 46, din Protocol, în care, la cererea expresă a Parchetului ori a parchetelor teritoriale, se efectuează interceptări SRI ”în baza actului de autorizare emis de o instanță de judecată sau de procuror, pe momente operative, în cazuri concrete, numai prin intermediul ofițerilor de legătură SRI”. Ori, singurul autorizat să semneze mandate de interceptare este judecătorul desemnat. Introducerea procurorului, ca emitent al unei autorizații, este ilegală. Una este emiterea unui act, alta este semnarea acelui act. Nădăjduiesc că o eroare de sintaxă a dus la formularea respectivă, altminteri primejdioasă.

Anticorupția riscă instituții și legi

Normele de lucru la care face referire Protocolul SRI – Parchetul General nu exced nici Constituția țării, nici actele normative, hotărârile de guvern, sau dispoziițiile CSAT. Documentul insistă pe respectarea legalității în privința drepturilor suspecților și inculptaților, dar și a evitării suprapunerilor cu potențial nelegal, în cooperarea din cadrul echipelor comune de cercetare penală.

Lupta împotriva corupției la nivel înalt, impusă de statutul de țară membră a Uniunii Europene, a făcut din România un poligon politic, în care instituțiile statului sunt luate la ochi pentru că și-au constituit ”planuri comune de acțiune”, împotriva hoțiilor nemărginite și a hoților cu ”gulere albe”. Pentru această întărire fără precedent a statului, în ultimii 28 de ani de democrație care au vulnerabilizat profund națiunea, instituțiile sunt expuse în piața publică, alături de legile care le-au guvernat.  Nici o faptă bună nu rămâne nepedepsită.

Recomandări

Klaus Iohannis poate desemna noul premier. Scenariul care poate evita intrarea suveraniștilor la guvernare

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Citește și: 

• Editorial de Claudiu Săftoiu. Unirea Basarabiei cu România – podul de declarații, la 100 de ani
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Pătații României își inventează propria ”listă neagră UE”
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Desecretizarea protocoalelor SRI și a arhivei SIPA – cum să învățăm din greșeli
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Asaltul extern al lui Trump și coaliția occidentală anti-Putin
• Editorial de Claudiu Săftoiu. Hoția defăimează România – ”delictul de țară” deja legiferat

Urmărește-ne pe Google News