Editorial de Claudiu Săftoiu. Desecretizarea protocoalelor SRI și a arhivei SIPA – cum să învățăm din greșeli
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
De Ziua Internațională a Fericirii (20 martie), am dat-o într-o ”fericire”: în Camera Deputaților au fost adoptate, la foc automat, două proiecte de modificare a legilor Justiției - spre satisfacția PSD-ALDE -, în vreme ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat desecretizarea arhivei SIPA a Ministerului de Justiție, spre bucuria acelorași tovarăși (de coaliție). Și pentru ca ”fericirea” să fie completă, cele cel puțin 63 de protocoale, dintre SRI și Ministerul Public, au fost trimise de Procurorul General al României, Augustin Lazăr, către CSM și ministrul Justiției. Adică, la tot poporul.
Marile dezvăluri din protocoalele SRI – fâsâite gata
Politicienii PSD-ALDE au mizat pe o prelungă rezistență a sistemelor juridic și de securitate național în a desecretiza protocoalele SRI, care le-ar fi servit cauza de nevinovate victime ale ”statului paralel”. Acum, s-au trezit cu ele în brațe. Fiind documente tehnice, insipide, de uz curent inter-instituțional, actele nu constituie nici o miză, pentru exploatarea lor politicianistă. De altfel, de ceva vreme, protocoalele au trecut integral pe sub privirile parlamentarilor din Comisia SRI. Niciunul dintre membrii care au răsfoit documentația - de la putere, sau din opoziție - nu a sesizat încălcări ale drepturilor individuale, ori abuzuri în privința procedurilor probatorii, privind interceptările SRI. Prin urmare, marile dezvăluiri, produse de textul protocoalelor desecretizate, sunt fâsâite gata. De aici începe însă, beleaua: cu, sau fără intenție reală, PSD și ALDE au creat premizele vulnerabilizării sistemului de securitate națională, astfel: 1) au creat un precedent, potrivit căruia, oricând i se potrivește politic, un ales al neamului intră ca elefantul în zone sensibile și critice, ce țin de securitatea națională și de procedurile specifice, și 2) conținutul protocoalelor, o dată făcut public, intră automat în atenția unor entități și forțe ostile interesului de securitate națională, prin indicii privind obiective, ținte, angajamente, cooperări punctuale, zone de interes tactic și strategic, metode și practici inter-instituționale. Oricum am da-o, răul făcut de meschinăria jocului politic intern se va reflecta în dificultăți, pe termen lung, în urmărirea și deferirea către justiție a infractorilor, a celor interesați să slăbească forța instituțiilor naționale de prevenire, protecție și apărare, spre beneficiul cetățenilor, prin mijloace specifice muncii de culegere de informații și de predare a materialului probator - esențial în anchetele anticorupție și anti-naționale.
Arhiva SIPA – rufe murdare, printre cariere impecabile?
Desecretizarea arhivei SIPA demonstrează determinarea clară a președintelui României, în eliminarea oricăror suspiciuni privind o ”justiție strâmbă”, prin constituirea unui așa-zis ”câmp tactic”, menit să vâneze ținte politice.
Evident, nu s-ar fi ajuns aici, dacă nu ar fi fost greșeli de parcurs – uneori flagrante, strigătoare la cer – în deciziile de instanță judecătorească și de practică juridică. Elemente de arhivă SIPA, care privesc posibile condiționări ale judecătorilor de factorul politic, sau de orice altă natură, trebuie dezvăluite. Ceea ce ține de viața personală a magistraților, oricât de ”originală” ar fi fost aceasta, este imperios obligatoriu să fie eludat.
Salut, finalmente, deciziile desecretizării protocoalelor SRI și a arhivei SIPA. Contra-salut reaua intenție care răzbate din acțiunile politicienilor din arcul guvernamental, care fac mai mult rău, decât bine, într-o luptă politică, cu profundă miză penală. Iar ei știu asta.
Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).
