Editorial de Simona Catrina | Gâlceava înțeleptelor. Bărbatul meu e o comoară, bărbatul tău e un idiot

I-am amintit că nu pot s-o tund atâta timp din ţară, ori de câte ori îmi scapără câte-o idee, deoarece am şi eu job, am un soţ… Dă-l dracului de job, dă-l dracului de soţ! – a nechezat ea, cu dispreţ. Uitam să vă spun, acolo ea nu are serviciu, nu-i trebuie, fiindcă boul ei de bărbat munceşte destul cât s-o aburce şi pe ea în cocârjata lui spinare. Ca să nu mai lungesc povestea, s-a enervat fiindcă nu mi-am părăsit soţul şi serviciul şi nu vin la ea de câte ori nu are cu cine să descânte butelca de whisky.

S-au îndesit lăudăroşii, aroganţii care au soluţii pentru oricine şi orice, mai puţin pentru vieţile lor bizare. O verişoară m-a sunat într-o zi, plângând cu bulboace, cum că prietena ei cea mai bună o face zilnic cu ou, cu oţet şi cu smântână, fiindcă e săracă (vară-mea e săracă, nu aşa-zisa ei prietenă turbată). Da, aţi citit bine, în ţara asta ţi se reproşează sărăcia. Mi s-a întâmplat şi mie prin tinereţe, pe vremea când abia traversam înot de la o leafă la alta, să mi se spună că numai rataţii trăiesc aşa, că oamenii deştepţi câştigă bine. Asta croncăneau nişte fufe care avuseseră norocul prostului. Şi împuşcaseră nişte joburi unde şefii o duceau nasol acasă cu partea sexuală a căsniciei lor, drept care compensau cu angajatele. Nu puteam să-i amintesc asta, s-ar fi încreţit de draci.

Dar lăudăroşenia preferată a fandositelor rămâne asta cu bărbaţii. Al meu e minunat! – pălăvrăgesc ele prin cârciumi, unde, desigur, toate beau de sting din cauza nemăsuratei lor fericiri conjugale. Si nicidecum fiindcă – eu ştiam prea bine, din surse incontestabile – la acea oră, bărbaţii lor comiteau câte-un înduioşător adulter în misterioase, pufoase şi frumoase dormitoare conspirative.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE