Nicolae Ciucă – 2023 dă un procent din PIB mai mic educației decât Nicolae Văcăroiu – 1995. Câți bani s-au alocat școlii românești în ultimii 30 de ani

Dacă în anul 1995, în timpul Guvernului Văcăroiu (PDSR), procentul alocat era de 3,3% din PIB, în acest an, sistemul educațional primește 3,2% din PIB, conform datelor transmise de INS și Ministerul Educației.

E adevărat că PIB-ul a crescut semnificativ față de anii ‘90. În 1995 aveam un PIB de 27 de miliarde de euro, în 2023, PIB-ul va depăși 300 de miliarde de euro, potrivit Ziarului Financiar.

La solicitarea Libertatea, INS a transmis sumele totale alocate pentru învățământ și ponderea din PIB între 1995 și 2021, ultimul an în care au fost agregate toate datele. Pentru 2022 și 2023, am folosit comunicările oficiale ale Ministerului Educației. 

Cifrele arată că, în valoare absolută, educația a avut la dispoziție fonduri mai mari: 49,5 miliarde de lei în 2023 față de 222 milioane de lei în 1995. Ținând cont de cursul leu-dolar, am alocat de 10 ori mai mult în educație acum față de atunci.

Însă, ca prioritate din cheltuielile guvernamentale, educația e văzută la fel. ”Plăcinta” a crescut, și, odată cu ea, a crescut și felia oferită educației, dar nu a crescut ponderea, prioritizarea. Practic, datele arată că ”părerea națională” despre educație a rămas aceeași, în materie de alocare, de la Nicolae Văcăroiu și până la Nicolae Ciucă.

Nicolae Văcăroiu a fost premier din 1992 până în 1996, sub Ion Iliescu, președinte al țării. Văcăroiu a fost sprijinit în Parlament de ceea ce presa a denumit ”Patrulaterul roșu”, patru partide de orientare de stânga și extremă stânga: PDSR (PSD de azi), PSM, PUNR și PRM.

Cel mai mare procent – Guvernul Tăriceanu II, cel mai mic – Guvernul Ponta II

Pe lângă banii alocați ministerului de resort, sunt luați în calcul și banii dați prin bugetele locale sau ale altor ministere pentru educație, prin care se asigură transportul elevilor, burse sau programe sociale, precum „masa caldă”, „lapte, corn și fructe” etc.

Datele arată că cel mai mare procent alocat Educației, de 4,3% din PIB, a fost alocat în anul 2008 (Guvernul Tăriceanu II), în vreme ce cel mai mic, de 2,8%, a fost alocat în anul 2013 (Guvernul Ponta II).

Din 2011, Educația trebuia să aibă 6%

În 2011, în timpul guvernării PDL, a intrat în vigoare legea prin care Educația ar trebui să primească un procent de 6% din PIB, însă aceasta nu a fost aplicată niciodată.

Profesorii au declanțat luni greva generală, fiind nemulțumiți de nivelul salariilor. Aceștia cer creșterea salariilor cu 60%, astfel încât salariul net al unui profesor debutant să crească de la 2.500 de lei la 4.000 de lei, iar un profesor cu vechime și grade să primească 7.000 de lei net lunar.

În cazul în care statul ar aloca cei 6% din PIB pentru Educație, conform legii, atunci bugetul ar trebui să fie de 93 miliarde de lei, luând în calcul un Produs Intern Brut de 1.550 miliarde de lei pentru România.

Ce mai trebuie luat în calcul

• România a realizat în anul 2005 o reformă monetară, tăind patru zerouri din leul vechi. Sumele din perioada 1995-2005 sunt deja transformate de către INS în lei noi. 
• Inflația este un factor care a avut un impact asupra sumelor alocate învățământului.
• De asemenea, de-a lungul timpului, Ministerul Educației a fost de mai multe ori contopit și apoi separat de Cercetare. În Cabinetul Ciucă, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este separat.
• În fine, bugetul Educației nu înseamnă numai salarii pentru profesori, ci și construire sau renovare de școli, grădinițe și creșe sau alte cheltuieli necesare, precum materialele didactice.

Cât au alocat guvernele României pentru Educație

Sursa: Institutul Național de Statistică, Ministerul Educației. Pentru anii 2022 și 2023 am folosit comunicările Ministerului Educației. Estimarea de inflație pentru anul 2023 este cea a BNR.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro