Anomalii record în Pacific
Fenomenul „Super El Niño” continuă să se dezvolte rapid în Pacificul tropical.
Cele mai recente date privind oceanul și atmosfera indică o nouă accelerare a procesului, iar prognozele pe termen lung au ridicat din nou intensitatea estimată pentru vârful fenomenului. În spatele acestei evoluții se află o combinație neobișnuit de puternică între vânturile de vest și căldura acumulată în adâncul oceanului.
Super El Niño continues to strengthen rapidly across the Pacific, fueled by very strong westerly wind anomalies and a powerful Kelvin Wave below the ocean surface. The newest long-range forecasts are pushing the event cleanly into record territory, while the atmosphere is already…
— SWE | severe-weather.eu (@severeweatherEU) August 12, 2026
Datele recente indică anomalii record ale vânturilor de vest în zona ecuatorială a Pacificului, în timp ce un puternic val Kelvin continuă să se deplaseze spre est sub suprafața oceanului. Acest mecanism transportă ape mai calde către est și contribuie la dezvoltarea fenomenului El Niño.
Evenimentele El Niño apar la câțiva ani, însă episoadele extrem de puternice sunt rare și, de regulă, se produc o dată la un deceniu sau chiar mai rar.
Cum se formează un „Super El Niño”
În timpul unui episod El Niño, presiunea atmosferică scade în partea centrală și estică a Pacificului tropical, în timp ce în vestul Pacificului se formează o zonă de presiune ridicată.
Această schimbare modifică circulația atmosferică globală și influențează presiunea, vânturile, precipitațiile și evoluția vremii la scară sezonieră.
Un El Niño moderat produce modificări mai puțin pronunțate ale circulației atmosferice. În cazul unui fenomen extrem, schimbarea curentului jet este mult mai puternică, ceea ce poate favoriza o zonă de presiune scăzută deasupra Pacificului și o zonă de presiune ridicată deasupra Canadei. Acest tipar poate favoriza temperaturi mai ridicate în nord și un traseu activ al furtunilor în sudul Statelor Unite.
Valul Kelvin transportă căldura spre suprafață
Informații recente privind oceanul arată anomalii puternice de temperatură în zona afectată de El Niño. În partea de est a Pacificului tropical, temperaturile oceanului sunt cu peste 5 grade Celsius peste valorile normale pe suprafețe extinse, iar în unele zone anomalia depășește 6 grade Celsius.
No human alive has seen an El Niño event this strong. In fact, its possible that no human in history has seen an event this strong.
Forecasts continue to project a 3.5-4.0°C ‘Super El Nino.
Temperatures in the east Pacific are now widely 5°C above average, peaking at 6°C. pic.twitter.com/voKRoioBXT
— Met4Cast - UK Weather (@Met4CastUK) August 12, 2026
Datele privind schimbarea temperaturilor oceanului în ultimele 30 de zile indică, de asemenea, o încălzire extinsă, cu creșteri de peste 1,5 grade Celsius pe suprafețe importante, relatează Severe Weather Europe.
Potrivit analizei prezentate, dezvoltarea fenomenului în 2026 a fost accelerată încă din primăvară, iar intensitatea sa a depășit deja ritmul de dezvoltare al ultimului „Super El Niño”, cel din 2015-2016. Însă adevărata sursă a energiei se află sub suprafața oceanului. Analiza temperaturilor din primii 250 de metri ai oceanului evidențiază un puternic val Kelvin descendent, cu anomalii care depășesc 9 grade Celsius. Acesta se deplasează spre est și urcă treptat către suprafață. Apa caldă care ajunge la suprafață alimentează fenomenul și poate contribui la menținerea intensității El Niño până în sezonul de iarnă.
Vânturile de vest au atins niveluri istorice
Un alt element important este reprezentat de vânturile de vest din Pacificul ecuatorial.
Analiza datelor ERA5 pentru lunile iunie și iulie 2026 indică faptul că o zonă extinsă din Pacificul ecuatorial central și vestic a înregistrat cele mai puternice anomalii ale vânturilor de vest din perioada analizată, care acoperă 86 de ani. Vânturile de vest contribuie la deplasarea apelor calde din adâncul Pacificului către est și alimentează valul Kelvin. Prognozele indică, de asemenea, continuarea acestor anomalii. Modelele pe termen lung mențin vânturile de vest în Pacificul central și vestic până la sfârșitul lunii septembrie.
Potrivit analizei, persistența acestui semnal indică o interacțiune puternică între ocean și atmosferă, care poate continua să slăbească alizeele și să favorizeze încălzirea Pacificului tropical.

Modelele sezoniere întâmpină dificultăți în anticiparea exactă a episoadelor individuale de vânt de vest, ceea ce poate conduce la o subestimare inițială a dezvoltării unui fenomen El Niño. Pe măsură ce aceste episoade se produc și generează valuri Kelvin, modelele pot integra efectele lor asupra oceanului. În ultimele luni, noile rulări ale modelelor au indicat în mod repetat un vârf tot mai ridicat al fenomenului.
Analiza ultimelor prognoze ECMWF arată că ultimele rulări plasează evenimentul în zona celor mai puternice episoade El Niño din arhiva istorică. Prognoza multimodel NMME indică, la rândul său, un fenomen foarte puternic, cu anomalii în regiunea principală ENSO care se apropie de +4 grade Celsius. Termenul „Super El Niño” este folosit în mod obișnuit pentru episoadele în care temperatura suprafeței oceanului în principala regiune ENSO depășește cu cel puțin 2 grade Celsius media pe termen lung.
Cele mai recente prognoze indică valori care ar putea depăși semnificativ acest prag.
Atmosfera începe deja să răspundă
Impactul fenomenului nu se limitează la ocean. Atmosfera începe deja să răspundă la schimbările din Pacific. Unul dintre indicatorii folosiți pentru monitorizarea acestui răspuns este circulația Walker, care descrie mișcarea ascendentă și descendentă a aerului în regiunile tropicale.
Datele recente indică o zonă extinsă de mișcare ascendentă a aerului deasupra Pacificului central și estic, asociată cu presiunea mai scăzută și precipitațiile generate de El Niño. În vest se observă mișcare descendentă a aerului. În cazul unui „Super El Niño”, aceste structuri atmosferice pot deveni mai stabile și pot forma ceea ce este descris drept o undă atmosferică staționară.
Indicele Multivariat ENSO, care combină date oceanice și atmosferice pentru a evalua starea fenomenului, a atins pentru perioada iunie-iulie 2026 o valoare de +2,4, potrivit analizei prezentate. Aceasta ar fi cea mai ridicată valoare pentru această perioadă din arhiva NOAA începută în 1979.
Cum va fi vremea la toamnă, în Europa
Prognozele pentru toamna lui 2026 indică un tipar atmosferic mai bine conturat decât ar fi de așteptat în mod obișnuit pentru această perioadă. Este anticipată o zonă de presiune ridicată deasupra Canadei, în timp ce o zonă de presiune scăzută se dezvoltă în Pacific și o zonă activă de furtuni se extinde peste sudul Statelor Unite. Deasupra Atlanticului de Nord este prognozată, de asemenea, o zonă de presiune scăzută care se extinde către Marea Britanie și Irlanda.
Pentru Europa, acest tipar ar favoriza circulația vestică și sud-vestică, ceea ce ar putea aduce mase de aer mai calde către nord. Prognoza pentru perioada octombrie-decembrie indică temperaturi peste normal în mare parte din Europa, în special în regiunile centrale, vestice și sud-estice.
În același timp, precipitații peste normal sunt prognozate în mare parte a continentului, pe fondul circulației vestice și sud-vestice dinspre Atlantic.
Prognozele pentru decembrie 2026-februarie 2027
Pentru perioada decembrie-februarie, cele mai recente prognoze indică un tipar specific unui El Niño puternic. Elementele principale sunt o zonă profundă de presiune scăzută în Pacificul de Nord și o zonă de presiune ridicată deasupra Canadei.
Acest tipar ar putea genera diferențe importante de temperatură între Canada și Statele Unite.
Temperaturi peste normal sunt prognozate în Canada și în nordul Statelor Unite, precum și în vestul și nord-estul SUA. În schimb, zonele de presiune scăzută din sud ar putea favoriza temperaturi sub normal în Texas, regiunea Golfului Mexic și sud-estul Statelor Unite. Un curent jet activ în sud ar putea aduce perioade persistente cu nori și precipitații.
El Niño is strengthening, with a greater than 90% chance of a very strong event during the Northern Hemisphere fall and winter 2026-27. An #ElNino Advisory remains in effect. #ENSO https://t.co/5zlzaZ0D9Z pic.twitter.com/fgmhkiE3Gf
— NWS Climate Prediction Center (@NWSCPC) August 13, 2026
Prognoza pentru februarie indică posibilitatea unei amplificări suplimentare a tiparului atmosferic. Zona de presiune scăzută ar urma să se deplaseze către centrul și estul Statelor Unite, iar aerul rece din nord ar putea coborî mai mult către sud. În această configurație, unele regiuni din Statele Unite ar putea înregistra temperaturi sub normal în mijlocul și a doua parte a iernii.
Prognoza indică, de asemenea, posibilitatea unor condiții favorabile pentru furtuni de zăpadă în centrul și estul Statelor Unite și în nord-est. Totuși, această tendință reprezintă o prognoză pe termen lung și nu este considerată o evoluție fixă.
„Super El Niño” și zăpada din America de Nord
Un El Niño puternic poate influența și distribuția precipitațiilor sub formă de ninsoare. Atunci când curentul jet din sud se intersectează cu mase de aer rece coborâte din Canada, traseul principal al furtunilor de iarnă se poate deplasa mai mult către sud.
Cele mai recente prognoze indică posibilitatea unor cantități de zăpadă sub medie în nordul Statelor Unite și sudul Canadei, dar peste medie în centrul și estul SUA și în sud-estul Canadei.
Potențialul pentru ninsori este indicat în sud-vestul și sud-estul Statelor Unite, în zona Central Plains, în anumite regiuni din Midwest și pe Coasta de Est. În schimb, Canada, nord-vestul Pacificului și nordul Marilor Lacuri ar putea avea cantități de zăpadă sub medie, pe fondul temperaturilor mai ridicate și al unei zone de presiune ridicată în nord.
Europa ar putea avea o iarnă 2026-2027 mai blândă
Pentru Europa, prognoza ECMWF indică un tipar predominant vestic în perioada decembrie-februarie. Extinderea zonei de presiune scăzută din nordul Atlanticului către nord-vestul și nordul Europei ar favoriza o diferență de presiune între nord și sud și ar intensifica circulația vestică dinspre Atlantic. Acest tipar este asociat cu temperaturi peste normal în cea mai mare parte a continentului.
Circulația vestică ar aduce aer mai blând dinspre Atlantic, deși perioade cu circulație nordică ar rămâne posibile în Marea Britanie și Irlanda. Într-un asemenea scenariu, potențialul general pentru ninsori extinse în Europa ar fi mai redus. Excepțiile ar putea fi regiunile nordice și nord-estice, precum și zonele montane mai înalte din centrul continentului.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_17de6fd674637277390e57f820c292b5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_f35668fb54dfa07cb531773ac2892112.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_cde584d60735615ae86f803d96c67874.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_71da4488cb35d2e19e6784f6aac93107.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9bafedf38e36d8fcbfd1363e48ce6c53.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_fa5b0470cfb18827b7b665ad6d90b103.webp)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_9c6cebf32c8804cab0e9e9d90baa986d.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_7730127397fcf78579a44a706cb4aab9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/278_3798fab07dd1b8347d4c3d7385fb5a4b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/50_cf5f37265e698f642945e4e06593969e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_7f49ac05855b8f0b553a62f5377f827a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38ed04455cf559930cb853fc81fe4967.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_6e2d756f67e260d53a0133e14e747638.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_4e07d5c460d9d9fbd566016a57547350.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_6b7eed243e14964b6049b25a20732618.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/284_d239aa4398323a8132733cd5dc0bde0c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_7d021f28bd214a9fc0f88f194b2439e5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_518119146a1e48140f4d65fc15ec3451.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_f5ee4c461a97dab4fffb0a505d760e0f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/288_8c37bb1f3cce5f2ab8d35b83564a4745.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_6165df316154c256d7622b970bccc56a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/289_95461d71eeceeca2e83a20ce4bf9cd86.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_77f4182d2528e9b1c2c54f9462a8cd0b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_ed6f82f442a013611456dcfbe1705c4a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_09b0502a101f0be72be4c98d55f65954.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/204_6265f5582d6f86429f670fee9089a34a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/cristian-tudor-popescu-spune-ca-romania-risca-sa-piarda-sute-de-milioane-de-euro-iar-plata-salariilor-si-pensiilor-ar-putea-fi-in-pericol-e1788457448222.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/ilie-bolojan-a-anuntat-raspunsul-comisiei-europene-la-draftul-legii-salarizarii-care-va-fi-prezentat-si-la-cotroceni-e1787171701385.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/isabela-si-oana-roman-la-viva-influencers-party.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/laura-cu-fetele-sale.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_2900c87e2b8dc94ffb71af80fe63e9fa.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_8f59b8618770056e7769ea54a0c8f7de.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_785f90f860d26440be3a31cc6d691344.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_ea7dcd5d0b2ed441898d8b07d4f389ec.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/nicusor-dan-la-csm.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/profimedia-1130346000.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/foto-art--3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/icaur-v27-scaled.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/bursa-cu-cazare-si-masa-gratuita-neurochirurg-foto-envato.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/elly-drmax.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/06/three-beautiful-girls-standing-by-airport-scaled.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/zacusca.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/luna-ianuarie-2027-calendar.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/paman-luna-soare.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/cat-ulei-se-pune-la-zacusca-.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/masina-de-politie.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/containere-colete-temu.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/boeing-737-max-mircea-lucescu-tarom-scaled-e1788448571260.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/ingrediente-zacusca-ardei-vinete-gogosari.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/nicusor-dan-cnsas-bun-getty-e1788244552822.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/ilie-bolojan-originalgovr2228-copy.jpg)
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/09/congres-pnl-3.png)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/08/benjamin-netanyahu-foto-profimedia-e1787331763763.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.