Emil Boc s-a lăudat cu buget record de un miliard de euro la Cluj-Napoca, dar după 9 luni cifrele îl contrazic flagrant

Cheltuieli mai mici pentru funcționare

Veniturile estimate pentru 2025 se ridicau la 4,2 miliarde de lei (aproximativ 840 de milioane de euro), la care se adăuga un excedent necheltuit din anii anteriori de 700 de milioane de lei (140 de milioane euro). Astfel, bugetul total destinat necesităților orașului era de aproape un miliard de euro.

După primele trei trimestre ale anului, datele oficiale arată că veniturile realizate au fost de doar 30% din suma planificată, adică aproximativ 300 de milioane de euro.

În plus, veniturile totale înregistrate sunt sub 50% din estimările pentru întregul an, atingând doar două miliarde de lei din cele 4,2 miliarde de lei prognozate.

Un aspect pozitiv este că Primăria Cluj-Napoca a reușit să reducă cheltuielile de funcționare mai mult decât se aștepta. În primele nouă luni, acestea s-au ridicat la un miliard de lei, față de estimarea inițială de 1,4 miliarde lei pentru această perioadă, dintr-un total anual planificat de 1,9 miliarde lei.

Veniturile din impozite și taxe au depășit ușor nivelul prognozat, ceea ce indică faptul că locuitorii orașului și-au achitat obligațiile fiscale, iar Primăria și-a îndeplinit sarcina de colectare a acestora.

Probleme în dezvoltarea infrastructurii Clujului

Pe de altă parte, situația este mai puțin favorabilă în ceea ce privește proiectele de dezvoltare, mai ales cele legate de infrastructura de transport. Realizările din acest domeniu sunt mult sub nivelul bugetat.

Veniturile din dezvoltare au fost realizate doar în proporție de 22%, adică 528 de milioane de lei în primele nouă luni, dintr-un total anual de 2,3 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru dezvoltare au fost și ele sub așteptări, atingând doar 15% din suma planificată, respectiv 485 de milioane de lei, dintr-un total anual de 3 miliarde de lei.

Aceste întârzieri sunt explicate parțial prin faptul că subvențiile de la bugetul de stat, care constituie o parte importantă a veniturilor pentru dezvoltare, sunt acordate doar pe măsura progresului lucrărilor.

Întârzierile în proiectele majore de transport au dus la o alocare redusă a acestor fonduri. În plus, deficitul bugetar național a determinat statul român să reducă cheltuielile de investiții, prioritizând proiectele aflate în stadii avansate de finalizare.

Contribuția fiecărui factor – întârzierile lucrărilor și deficitul național – la realizarea scăzută a subvențiilor pentru dezvoltare va fi clarificată în ședința Consiliului Local din 29 octombrie 2025.

În cadrul acesteia, reprezentanții administrației locale vor discuta execuția bugetară pentru primele trei trimestre ale anului

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE