Niveluri de radioactivitate de 800.000 de ori peste limitele normale înregistrate la epava submarinului rusesc Komsomolets
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Radioactivitatea continuă să fie detectată în apropierea submarinului nuclear sovietic Komsomolets, scufundat în Oceanul Arctic European în 1989. Nivelurile izotopului radioactiv stronțiu-90 sunt de până la 400.000 de ori mai mari decât radiația naturală din zonă, iar cele de cesiu-137 sunt de până la 800.000 de ori mai ridicate.
În mod normal, radiația de fond pentru acești izotopi este de aproximativ un becquerel pe metru cub, informează Der Spiegel.
Ce s-a întâmplat în 1989?
Pe 7 aprilie 1989, în timpul Războiului Rece, submarinul nuclear sovietic Komsomolets naviga în Marea Norvegiei, între Norvegia și Svalbard. Un incendiu a izbucnit în compartimentul de la pupa, la o adâncime de aproximativ 400 de metri. Echipa de cercetători condusă de Justin Gwynn, de la Autoritatea Norvegiană pentru Siguranță Nucleară și Radiații, explică în revista PNAS: „Probabil, o defecțiune la linia de alimentare a tancului de balast port a permis aerului la înaltă presiune să pătrundă în compartimentul 7, provocând o extindere explozivă a incendiului”.
Deși submarinul a reușit să iasă la suprafață, incendiul a provocat o fisură, iar nava s-a scufundat la o adâncime de aproape 1.700 de metri. Din cei 69 de membri ai echipajului, doar 27 au supraviețuit.
După scufundare, Uniunea Sovietică și, ulterior, Rusia au investigat epava. În 1994, pentru a preveni contaminarea radioactivă, țevile torpilelor și alte deschideri au fost sigilate cu plăci de titan. Norvegia monitorizează epava din 2013, iar în 2019 au fost utilizate vehicule subacvatice operate de la distanță (ROV) pentru colectarea de probe. Rezultatele arată că sigiliile de titan sunt încă intacte.
„Nu au fost găsite urme de plutoniu din focoasele nucleare din camera torpilelor în vecinătatea secțiunii avariate din fața submarinului”, se arată în raportul echipei conduse de Gwynn. Totuși, există indicii că materialele radioactive din sistemul de propulsie nucleară și combustibilul nuclear stocat se descompun.
Radioactivitatea nu pune în pericol (momentan) animalele marine
Cea mai mare contaminare a fost detectată pe o conductă de ventilație de pe turnul de comandă al submarinului și pe un grătar metalic din apropiere. Cercetătorii au colectat și organisme marine, inclusiv corali moi, anemone și bureți. „Deși aceste valori nu sunt suficient de mari pentru a avea un impact semnificativ, ele depășesc nivelurile găsite în mod obișnuit la organismele bentonice din Marea Nordului Europeană”, scriu oamenii de știință.
Cu toate acestea, populațiile mari de pești din zonă nu par a fi în pericol în prezent, conform raportului. Echipa recomandă însă monitorizarea continuă a epavei, deoarece particulele radioactive ar putea proveni atât din sistemul de propulsie nucleară, cât și din cele două focoase nucleare aflate la bord.
Cercetările subliniază că radioactivitatea este diluată rapid de curenții oceanici, reducând riscurile imediate pentru ecosistem. Totuși, având în vedere nivelurile ridicate de stronțiu-90 și cesiu-137, este esențială supravegherea continuă pentru a identifica eventualele amenințări viitoare.
Rusia a înregistrat recent o pierdere semnificativă în războiul din Ucraina. Un elicopter rusesc Ka-52 Alligator, considerat unul dintre cele mai avansate și costisitoare aparate de zbor ale armatei ruse, a fost doborât în apropiere de Pokrovsk, în regiunea Donețk, de o dronă ucraineană FPV care a costat doar câteva mii de euro.
