Mergi direct la conținut »
Epidemia de coronavirus, tratată cu umor la singurul „carnaval” din Ilfov. Cum s-au costumat oamenii
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România

Epidemia de coronavirus, tratată cu umor la singurul „carnaval” din Ilfov. Cum s-au costumat oamenii

Localitatea Brănești din județul Ilfov organizează în fiecare an Festivalul Ziua Cucilor. Ediția de anul acesta a fost sub semnul epidemiei de coronavirus, care a fost abordată cu ... haz.

De Maria Andrieș, Eli Driu (foto), Valentin Cristea (montaj),

“Cuculu, după credinţa Româniloru, e o pasere misteriosă, ce are tainice legături cu sortea omului (n.red. – limba română în secolul al XIX – lea)”, aşa constata un etnolog de la începutul secolului trecut.

Măştile colorate de cuci sunt mândria brăneştenilor

Dacă auzi cucul cântând în faţa ta sau dinspre miazăzi, e semn bun. Dacă-l auzi din spatele tău sau dinspre miazănoapte, e semn de moarte apropiată. Dacă vezi măşti de cuci şi de cuciţe mişunând pe străzi, e semn că ai ajuns la carnavalul din Brăneşti.

Ritualul bătăii, tratat cu poliţia

În fiecare an, de Lăsata Secului, în comuna ilfoveană regulile sunt puse deoparte. Bărbaţii se costumează în femei şi bat pe oricine le iese în cale. Bătaia e în joacă acum. În trecut, reprezenta o parte a tradiţiei luată foarte în serios. Aşa că sărbătoarea se încheia cu descinderea poliţiştilor, care, se ştie, au propriile lor ritualuri de management al spiritelor rele.

Un bici cu un ghemetoc de stofă la vârf e una dintre „armele” folosite de Ziua Cucilor

Anul acesta, patrulele de jandarmi şi poliţie locală au venit preventiv încă de la început, însoţind parada de la Liceul Teoretic Traian Lalescu până la scena de la căminul cultural.

Saga umilinței continuă: 36 de muncitori srilankezi, abandonați pe Otopeni, fără bani, mâncare sau apă. Autoritățile române, depășite total de situație
Recomandări

Saga umilinței continuă: 36 de muncitori srilankezi, abandonați pe Otopeni, fără bani, mâncare sau apă. Autoritățile române, depășite total de situație

 

Nu vă lăsaţi păcăliţi de data carnavalului. Deşi legat de calendarul creştin, obiceiul e păgân. Costumele au simboluri falice şi solare, mici oglinzi şi fâşii colorate de hârtie creponată imită razele soarelui. Uriaşe clopote de aramă care atârnă la brâul bărbaţilor vestesc înnoirea timpului.  

Aceste măşti nu au vreo legătură cu ornitologia, ci cu mitologia legată de solstiţii

Paramedici la paradă

Chiar şi copiii poartă măşti de cuci şi cuciţe, bundiţe şi opincuţe. Băieţii profită să dea câte o scatoalcă pe spate fetelor, fetele ţipă şi chicotesc.

Orice deghizare e bună şi contribuie la veselia generală: bărbaţi cu peruci roz, aurii, blonde, albastre. Cu rochii de seară, întinse temeinic pe crinolină, sau în ţinute casual, cu ciorapi-plasă, fustă scurtă şi o posetuţă atârnată stângaci pe bicepşi.

Unii bărbaţi s-au mascat în mascaţi, alţii, în agenţi sanitari. Stropesc cu apă din seringi trecătorii şi maşinile.

Decedată de COVID după două teste negative. De ce asistenta de 45 de ani din Botoșani a fost confirmată pozitiv astăzi, în aceeași zi în care a murit
Recomandări

Decedată de COVID după două teste negative. De ce asistenta de 45 de ani din Botoșani a fost confirmată pozitiv astăzi, în aceeași zi în care a murit

 
Parodie de înmormântare: un manechin e dus cu alai funebru, spre hazul general

Fiind vorba de carnaval, e vorba despre viaţă şi despre moarte, “miresele” se amestecă în mulţime cu „preoţii” şi alaiul de bocitoare.

Anul acesta, se poartă costumele de coronavirus: măşti medicale, halate albe, mănuşi de latex. Şi obiceiurile se schimbă şi se preschimbă, pentru a supravieţui în modernitate.

Strămoşii nu preconizau că, peste secole, oamenii vor tremura de frica unor vieţuitoare atât de mărunte, încât existenţa lor e la limita dintre realitate şi închipuire.

Echipamentul de epidemie e noua tendinţă în moda de carnaval

Strămoşii aveau spaime mai puţin sofisticate. Şi bucurii, la fel. Măsurau timpul cu unelte rudimentare, precum cântecul păsărilor, şi făceau petreceri de câte ori creşteau temperaturile. Ceea ce nouă, să recunoaştem, ne-ar fi peste mână, de când se topesc gheţarii. Ar însemna s-o ţinem tot într-o paranghelie globală.

Dublă măsură la înmormântările pacienţilor cu COVID. Derogare specială de la Arafat, pentru funeraliile lui IPS Pimen: „Fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”
Recomandări

Dublă măsură la înmormântările pacienţilor cu COVID. Derogare specială de la Arafat, pentru funeraliile lui IPS Pimen: „Fiind o personalitate bisericească, n-ai cum să nu accepți”

 

Reuniunea strategică a “cucilor”

Carnavalul din Brăneşti e un exemplar fericit dintr-o specie pe cale de dispariţie, numită tradiţie locală. Vine de departe şi, mai bine de o sută de ani, la un pas de Babilonul urban, a ţinut comunitatea legată prin firele colorate ale măştilor de carton cu sprâncene de lână.

Ziua Cucilor e împrumutată de la bulgarii care erau majoritari în comună, în secolul XIX. Dar ăsta e doar un detaliu pentru folclorişti. Important e că, pentru o zi, toată lumea cântă şi dansează, de parcă ar fi sfârşitul lumii, pentru ca lumea s-o ia de la capăt.

Anonim în stil veneţian pe străzile din Brăneşti

Ansambluri de “cuci” din Brăneşti, din Vrancea, din Republica Moldova, din Bulgaria şi Grecia au bătut pas de defilare la ediţia de anul acesta. Primăria Brăneşti a plătit şi un concert cu vedete din muzica populară şi uşoară.

Bătaia cu făină e preferata puştilor veniţi la carnaval

Când Veneţia, care a trecut prin atâtea epidemii, renunţă la carnaval, e un moment numai bun pentru Brăneşti să se afirme. Şi să le amintească celor interesaţi cum a combătut umanitatea frica paralizantă de moarte: nu bătându-se pe făină, ci bătându-se cu făină.

Close
Închide
  Close