Europa a cunoscut situații climatice extreme anul trecut, într-un moment în care continentul se încălzește mai rapid decât restul lumii și rămâne sub amenințarea revenirii fenomenului natural El Niño, mai scrie în raportul publicat miercuri.

Publicat de Serviciul european Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) și de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), o agenție a Națiunilor Unite, raportul referitor la anul 2025 amintește că, din anii 1980, „Europa s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală”.

Recorduri de căldură fără precedent

Situația ar putea să se agraveze și mai mult din cauza fenomenului El Niño, care provoacă o creștere a temperaturilor de suprafață în centrul și estul Pacificului ecuatorial și a cărui apariție este „probabilă” în acest an, a observat Celeste Saulo, secretarul general al OMM, deși este încă prea devreme pentru a afirma acest lucru cu certitudine.

„Încă o dată, acest raport ne amintește că măsurile actuale în favoarea climei nu sunt pe măsura amplorii crizei”, a subliniat ONG-ul WWF, într-un comentariu transmis Agenției France-Presse (AFP).

„Valurile de căldură devin din ce în ce mai frecvente și mai severe” pe cel puțin 95% din teritoriul european, subliniază raportul, de la Marea Mediterană până la Cercul Arctic.

Regiunea Fennoscandia, din nordul Europei, alcătuită din Finlanda, Suedia și Norvegia, a înregistrat, de exemplu, cel mai lung val de căldură de când există măsurători, cu 21 de zile la 30°C sau mai mult în luna iulie, de două ori mai mult decât recordul anterior.

În Turcia, temperatura a depășit pentru prima dată 50 de grade

Europa doboară record după record în ce priveste temperatura ridicată: în Turcia, temperatura a depășit pentru prima dată 50°C, iar în Grecia, 85% din populație a fost afectată de temperaturi apropiate sau peste 40°C.

Vestul Europei a fost, de asemenea, puternic afectat încă din iunie, în Spania, Portugalia, Franța și o parte din Regatul Unit, iar în august, în Portugalia, Spania și Franța, arată raportul.

Ghețarii au înregistrat o pierdere netă de masă în 2025, Islanda consemnând, de exemplu, a doua cea mai mare topire anuală din istoria sa, după 2005.

Monitorizată îndeaproape din cauza ritmului său de încălzire, Groenlanda a pierdut anul trecut 139 de gigatone de gheață, suficient pentru a crește nivelul mărilor cu 4 milimetri. Oceanele au fost și ele afectate, cu un record de 86% dintre regiunile oceanice care au înregistrat cel puțin o zi de episod de căldură „puternică”.

Aceste valuri de căldură au consecințe importante asupra biodiversității, în special asupra pajiștilor submarine din Marea Mediterană, care acționează ca bariere naturale marine și sunt sensibile la temperaturile ridicate. Suprafețele devastate de incendiile de pădure au atins, la rândul lor, cifra record de 1.034.550 de hectare.

Printre veștile bune, energiile regenerabile au reprezentat pentru al treilea an consecutiv o pondere mai mare decât cea a combustibililor fosili în producția de energie electrică, cu 46,4% din total.

„Acest lucru nu este suficient. Trebuie să accelerăm”, a declarat Dusan Chrenek, consilier principal în cadrul serviciului pentru climă al Comisiei Europene, potrivit căruia „trebuie să lucrăm pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentează
Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.