Eveniment rar: un nou ziar tipărit se lansează în Franța, după 10 ani, pe fondul celei mai mari greve din anii ‘70 încoace. De ce investesc miliardarii în presă?

„Odată cu criza Covid, oamenii au redescoperit articolele de calitate și cărțile – vor un moment special de lectură, în weekend, la care noi apelăm”, a declarat Jean-Christophe Tortora, președintele noii publicații. 

Lansarea ziarului vine într-o perioadă în care vânzările de presă scrisă în Europa scad vertiginos, și se reduc, de asemenea, rețelele de distribuție a presei din Franța. De altfel, multe chioșcuri de ziare sunt închise duminica, iar unele ziare se bazează pe vânzătorii care instalează standuri în centrele orașelor. 

La Tribune Dimanche va conține, potrivit sursei citate, un amestec de știri, reportaje regionale, conținut cultural și de stil de viață. 

Motivul apariției 

Tortora a subliniat că lansarea La Tribune Dimanche a fost un proiect de lungă durată și că nu a fost vorba de a intra în război cu ziarele rivale. Totuși, intră pe piață în momentul în care singurul ziar de duminică independent din Franța, Le Journal du Dimanche, a fost revizuit radical după preluarea de către miliardarul conservator catolic Vincent Bolloré.

Recomandări

Cristi Burci a încercat fără succes să ridice sechestrul pe 35 de milioane de euro în Dosarul Romvag. Instanța: „Presupusele sume de bani spălate se situează la valori foarte ridicate”

A devenit o vitrină a politicii identitare și a ideilor de extremă dreapta, notează The Guardian. 

Pascal Praud, vedetă a canalului TV CNews al lui Bolloré și editorialist în Le Journal de Dimanche, a declarat în această săptămână că „mass-media de stânga sunt pur și simplu geloase” pe succesul grupului media.

Cea mai lungă grevă de ziar din anii ’70 încoace

Le Journal du Dimanche (JDD) a cunoscut în această vară cea mai lungă grevă de ziar din anii ’70 încoace. Greva jurnaliștilor de la JDD a început pe 22 iunie, când s-a anunțat numirea în funcția de redactor-șef a lui Geoffroy Lejeune, care a lucrat pentru Valeurs Actuelles, publicație asimilată cu idei ce țin de extrema dreaptă. A durat 40 de zile, iar 90% din personalul JDD și-a dat demisia. 

Pe durata grevei, 8 foști directori ai JDD și 30 de societăți de jurnaliști au protestat, la rândul lor, împotriva acaparării presei franceze de către extrema dreaptă. Organizația Reporteri fără frontiere a cerut ca independența presei să fie respectată, notează rfi.ro. 

Recomandări

ANALIZĂ. De ce evită candidații la Primăria București dezbaterile electorale. Pe cine încurcă și pe cine ajută confruntările directe

Pierderi de milioane de euro 

Le Journal du Dimanche a pierdut 1,5 milioane de euro în timpul grevei istorice de 40 de zile și se confrunta cu dificultăți financiare și înainte de preluare. Primul număr al JDD sub noul regim, apărut în august, a vândut 61.000 de exemplare, datorită curiozității pentru noul său conținut. Cifrele au scăzut, însă, potrivit publicației de satiră Le Canard Enchaîné – până la 49.000, în această săptămână. 

„Există o neîncredere în Franța față de clasa politică și față de mass-media”

Noul ziar de duminică, La Tribune Dimanche, care speră să ajungă la profit în doi ani, este o reinventare a ziarului La Tribune, fondat în 1985 drept cotidian financiar. În timp, a devenit săptămânal, cu o ediție de vineri, devenind apoi complet digital în anul 2020. Dar n-a avut niciodată anterior o ediție de duminică. 

Noul ziar intră pe o piață duminicală aglomerată, unde titluri regionale importante, precum Ouest-France, au un număr mare de cititori, precum și ziarul sportiv L’Équipe și ziarul Le Parisien-Aujourd’hui en France.

„Am constatat că există o cerere pentru un ziar al cărui ton este calm și nu anxios, care nu este un ziar de opinie, care nu curtează alegătorii, care nu joacă pe temeri și care este sincer și independent. Duminică, francezii iau prânzul în familie și cu prietenii, nu vor să divizăm națiunea”, a declarat Jean-Christophe Tortora, directorul ziarului.

Recomandări

Putin sprijină planul de pace al Chinei pentru Ucraina și spune că Beijingul înţelege „cu adevărat” conflictul

Problema independenței a fost menționată de multe ori. Există o neîncredere în Franța față de clasa politică și față de mass-media. Ne-am implicat cititorii și ne-am apărat profesia.” 

Jean-Christophe Tortora, directorul La Tribune Dimanche:

Cine sunt oamenii de afaceri care cumpără ziare în Franța 

În centrul noii bătălii pentru cititorii de duminică se află tradiția îndelungată a oamenilor de afaceri francezi bogați care cumpără ziare în Franța. La Tribune Dimanche a câștigat un nou acționar în acest an, miliardarul din Marsilia, Rodolphe Saadé, care este unul dintre cei mai bogați oameni din Franța.

Compania sa globală de transport maritim de containere, CMA CGM, a fost fondată de tatăl său la Marsilia cu o singură navă, după ce a părăsit Libanul în timpul războiului civil. În prezent, este a treia cea mai mare companie de transport de containere din lume, stimulată de superprofiturile obținute în perioada de boom de după blocadă.

Dar Saadé nu e singurul miliardar care investește în presă. Alături de el, lista îi cuprinde și pe: Bernard Arnault, proprietarul grupului de bunuri de lux LVMH și unul dintre cei mai bogați oameni din lume, care deține cotidianul financiar Les Echos, precum și cotidianul Le Parisien-Aujourd’hui en France, și Xavier Niel, om de afaceri din domeniul telecomunicațiilor, acționar al grupului Le Monde.

De ce miliardarii francezi vor să dețină trusturi media 

Miliardarii nu investesc în ziarele franceze pentru a obține și mai mult profit, deoarece majoritatea sunt deficitare, a explicat Nicolas Kaciaf, sociolog în domeniul mass-media la universitatea Sciences Po Lille. 

În schimb, achiziția de ziare ar putea fi văzută ca o formă de prestigiu sau ca o pârghie. „Să ai o publicație și, în același timp, una dintre cele mai mari averi din Franța este cumva ca un bilet de intrare într-un club. Transmiți mesajul că nu ești doar doar bogat, ci aparții acestei lumi de personalități influente”, a completat sociologul. 

Deși Vincent Bolloré a declarat anul trecut, în cadrul unei audieri în Senat, că interesul său pentru mass-media „nu este politic, nu este ideologic, este pur economic”, părțile emblematice ale imperiului său în creștere, CNews TV, radio Europe 1 și Le Journal du Dimanche, sunt văzute ca fiind revizuite pentru a se concentra pe opinia publică și pe politica identitară.

„Este clar în mass-media că scopul său este un război cultural, o bătălie ideologică … este mai mult o cruciadă culturală, religioasă și politică pentru a apăra o Franță catolică care și-ar închide granițele și s-ar întoarce asupra ei însăși”, susține și Alexis Lévrier, un istoric al mass-media de la Universitatea din Reims. 

Urmărește-ne pe Google News