EXCLUSIV. Documentul pe baza căruia Iohannis a spus că „am dublat paturile ATI”, dar nu a zis că deficitul de medici a crescut cu 50%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Președintele Iohannis a prezentat doar jumătatea plină a paharului. Capacitatea de terapie intensivă în România s-a îmbunătățit sub aspect tehnic, din aprilie până azi: de pildă, numărul de ventilatoare a sporit cu 70%, dar ATI nu înseamnă doar echipamente, ci și oameni. 1.159 de medici ATI specialişti şi primari lucrează în sistemul public, potrivit analizei SRATI obținute de Libertatea.
Cuprins:
- Raport pe 191 de secții ATI
- Peste 2.200 din paturile ATI au şi ventilatoare mecanice
- Achiziţiile importante au crescut mult nivelul dotărilor din sistemul public, pe secţiile ATI
- Ce instituții le-au achiziționat
- 1.101 monitoare ATI au fost cumpărate la nivel naţional, în perioada martie-octombrie 2020
- Ce n-a spus președintele: nevoia de personal din sistemul public a crescut dramatic, odată cu evoluţia pandemiei
- Documentul pe care Klaus Iohannis l-a avut pe masă arată că, dacă la începutul pandemiei erau de două ori mai puțini medici ATI decât numărul de posturi de lucru, astăzi sunt de 3 ori mai puțini medici ATI decât posturi de lucru.
O analiză a resurselor ATI disponibile la nivel naţional, realizată pentru Ministerul Sănătăţii de Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă (SRATI), arată că a crescut substanţial dotarea din secţiile de Terapie Intensivă, de la începutul pandemiei până în prezent. Dar nu acelaşi lucru se poate spune despre personalul medical - în esenţă, acelaşi din punct de vedere numeric, ca în primăvară.
În martie existau aproximativ 1.300 de paturi ATI adulţi, dotate cu ventilatoare mecanice, iar astăzi sunt peste 2.252 astfel de paturi.
Documentul care a ajuns la Klaus Iohannis prezintă situaţia actuală (la 27 octombrie) a paturilor, dotărilor şi personalului de terapie intensivă din România. De asemenea, raportul SRATI arată cum s-au îmbunătăţit lucrurile din aprilie până în prezent.
Raport pe 191 de secții ATI
Analiza a inclus rapoarte realizate cu sprijinul medicilor ATI din cele 191 de secţii ATI din România, iar documentul poartă semnătura profesorilor de ATI Şerban Bubenek şi Dorel Săndesc.
În sistemul public de sănătate, ceea ce s-a dublat nu este nici numărul paturilor, cum a spus președintele Iohannis, nici al medicilor, ci a crescut substanțial numărul paturilor dotate corespunzător - inclusiv cu ventilatoare mecanice - din totalul de aproximativ 4.000 de paturi de ATI.
Aşa ar putea fi rezumat documentul, plin de cifre care radiografiază reţeaua de ATI.
Raportul pe care Klaus Iohannis și-a bazat declarațiile arată că în aprilie 2020 aveam mai puțin de jumătate din medicii ATI raportat la posturile de lucru existente, iar acum, pentru că a sporit numărul de paturi, avem de 3 ori mai puțini decât posturi de lucru. Acolo unde există un medic ATI, ne-ar trebui, în mod ideal, 3 pentru un raport 1:1 medic-post de lucru.
Numărul posturilor de lucru este o indicație a nevoii de personal din sistem, chiar dacă nu întotdeauna în cifră absolută: sunt situații când acelaşi medic poate acoperi două posturi de lucru.
Cum arată evoluția pe capitole?
Peste 2.200 din paturile ATI au şi ventilatoare mecanice
La nivel naţional, există în total 4.175 de paturi de terapie intensivă (date pentru 19 octombrie 2020, rămase neschimbate la acest moment, potrivit surselor Libertatea):
- 3.065 de paturi de terapie intensivă.
- 401 paturi de supraveghere postanestezică.
- 709 paturi de terapie intensivă intermediară postoperatorie.
Pe lângă acestea, mai sunt 169 de paturi complet funcţionale în spitalele modulare:
- 60 în unităţi de terapie intensivă mobile.
- 23 de paturi la Spitalul modular ROL2 (Otopeni).
- 48 de paturi la Spitalul modular Leţcani (Moldova).
- 38 de paturi la Spitalul Elias.
Aceste paturi au fost create, în timpul pandemiei, pentru pacienţii cu COVID-19. De asemenea, în ultima perioadă, un număr important de spitale au creat noi zone ATI COVID-19 - din acest punct de vedere, numărul paturilor ATI-COVID a crescut săptămânal (fără ca asta să însemne şi o creştere a totalului paturilor de terapie intensivă).
Achiziţiile importante au crescut mult nivelul dotărilor din sistemul public, pe secţiile ATI
În ţară sunt 2.252 de ventilatoare mecanice, la care se adaugă 262 de ventilatoare de transport. Şi numai în Bucureşti sunt 648 de ventilatoare mecanice, deci peste un sfert din totalul disponibil la nivel naţional.
Pentru monitorizarea funcţiilor vitale există în ţară 2.756 de monitoare ATI, plus 206 monitoare pentru transportul pacienţilor.
Ce s-a cumpărat în ultima jumătate de an, pentru a spori capacitatea din secţiile de ATI?
994 de ventilatoare ATI au fost achiziţionate la nivel naţional, în perioada martie-octombrie 2020.
Aproximativ 650 din cele aproape 1.000 de noi ventilatoare erau livrate şi instalate la 1 octombrie.
Numărul ventilatoarelor va fi aproape dublu în decembrie faţă de luna aprilie și se va ajunge ca mai mult de jumătate din paturile de ATI din ţară să aibă ventilator mecanic funcţional până la data de 15 decembrie.
Ce instituții le-au achiziționat
Ventilatoarele, la fel ca restul dotărilor, au fost achiziţionate din mai multe surse, astfel:
- Ministerul Sănătăţii a cumpărat 460 cu finanţare de la Banca Mondială şi încă 155 finanţate direct din bugetul ministerului.
- 186 ventilatoare au fost donaţii sau aparate primite de la ONG-uri.
- 125 - achiziţionate de administraţiile locale.
- 60 de ventilatoare cumpărate de alte ministere.
- 8 de către UMF-uri.
Dintre ventilatoarele cumpărate prin Banca Mondială, 344 de aparate urmează să fie livrate şi instalate până la data de 15 decembrie.
Dacă ne raportăm la situaţia de la începutul pandemiei, capacitatea ATI pe ventilare mecanică a crescut cu 73% din luna aprilie până în luna octombrie: de la 1.300 de ventilatoare mecanice până la 2.252 de ventilatoare ATI funcţionale în toată ţara.
Până la sfârşitul anului vor mai fi adăugate alte peste 300 de aparate.
1.101 monitoare ATI au fost cumpărate la nivel naţional, în perioada martie-octombrie 2020
Majoritatea monitoarelor ATI au fost achiziţionate de Ministerul Sănătăţii, cu ajutorul unei finanţări obţinute de la Banca Mondială: 690. Dintre ele, 90 vor fi livrate şi instalate până la 15 decembrie.
Încă 71 de monitoare ATI au fost achiziţionate direct din bugetul Ministerului Sănătăţii, 44 de alte ministere, iar 230 de administraţiile locale.
696 de paturi ATI de înaltă performanţă (e vorba de patul efectiv) au fost achiziţionate la nivel naţional, din martie până în prezent.
Dintre aceste paturi, 460 au fost cumpărate de Ministerul Sănătăţii, cu finanţare de la Banca Mondială, iar majoritatea au fost deja livrate şi instalate. Încă 115 paturi au fost cumpărate de primării şi consilii locale sau judeţene. Iar 43 au fost donaţii sau sponsorizate de ONG-uri. La 1 octombrie erau instalate 636 de paturi ATI noi.
Ce n-a spus președintele: nevoia de personal din sistemul public a crescut dramatic, odată cu evoluţia pandemiei
În sistemul public de sănătate lucrează 1.159 de medici ATI specialişti şi primari, aproximativ acelaşi număr ca în primăvara acestui an, potrivit analizei SRATI.
În schimb, odată cu reorganizarea sistemului pentru a face faţă pandemiei, a crescut semnificativ numărul de posturi de lucru ATI. E vorba de posturi necesare, care să asigure gărzile ATI și tratarea bolnavilor.
Astfel, dacă în luna aprilie, în sistem era un medic ATI la 2,3 posturi de lucru, astăzi există un medic ATI la 3,2 posturi de lucru, iar în decembrie va fi un medic ATI la 3,5 posturi de lucru.
Cu alte cuvinte, sistemul trage tot mai mult de - în mare - aceiaşi specialişti de ATI pe care conta şi la începutul anului, deşi nouă luni de pandemie i-au împins până la burnout pe mulţi dintre aceşti medici.
Posturile de lucru se referă la posturile din spital, unde este nevoie de un specialist în terapie intensivă. De exemplu, într-un spital foarte mic poate să fie nevoie de 2 medici ATI pentru secţia de profil, dar şi de un anestezist pentru blocul operator. Asta înseamnă că sunt 3 posturi de lucru, dar ele pot fi ocupate şi dacă spitalul angajează doar doi medici. Numărul de posturi de lucru reprezintă o indicație a nevoii de personal - chiar dacă, în practică, necesarul numeric de oameni nu este neapărat acelaşi.
Astăzi sunt aproape 3.400 de posturi de lucru pentru medici ATI în spitalele din România, iar medici sunt 1.159.
Această evoluţie a raportului dintre medici şi posturi de lucru arată cum o specialitate deficitară deja, cea de ATI, a devenit şi mai problematică din perspectiva personalului.
Aceiaşi medici trebuie să se ocupe de un număr mult mai mare de cazuri decât înaintea pandemiei, precum şi să asigure mai multe linii de gardă decât înaintea pandemiei.
O tendinţă similară poate fi remarcată şi la nivelul asistentelor de terapie intensivă.
În aprilie existau în sistem un asistent medical ATI la 1,9 posturi de lucru ATI. Astăzi însă există un asistent medical ATI la 2,6 posturi. Iar în decembrie, SRATI preconizează un raport de un asistent ATI la 2,9 posturi.
Analiza SRATI mai arată nişte lipsuri fundamentale ale sistemului. În 19% dintre spitale, secţiile ATI nu au nici măcar un kinetoterapeut angajat.
Iar în 16% dintre spitale nu există psihologi în secţiile ATI.
