Explozie a cazurilor de violență domestică în România. Județele în care sunt monitorizați electronic cei mai mulți agresori

În premieră, au devenit publice date privind situația dispozitivelor pe urmărire pe fiecare județ în parte. Statisticile arată o situație alarmantă: polițiștii au primit peste 25.000 de alerte de apropiere în doi ani de monitorizări (2024-2025).

Numărul cazurilor grave de violență domestică a crescut semnificativ

În 2025, instanțele din România au emis de trei ori mai multe ordine de protecție cu brățări electronice pentru agresori decât în 2024, în cazuri de violență domestică. O astfel de decizie se adoptă în momentul în care există un risc pentru victimă și trebuie supravegheată respectarea restricțiilor impuse agresorului.

Anul trecut, cei mai mulți agresori au fost monitorizați de polițiștii din Capitală: peste 400 de persoane. Numărul este aproape dublu față de cel din 2024, conform unei situații prezentate de Ministerul Afacerilor Interne la o interpelare parlamentară pe această temă. 

În top, urmează județe precum Bacău, Ilfov, Iași și Galați, fiecare cu peste 100 de agresori în cazul cărora instanța a dispus supravegherea cu dispozitive electronice. În Ilfov a fost cea mai mare creștere față de 2024, fiind de peste opt ori mai mulți agresori monitorizați.

În șase județe din țară (Alba, Bistrița-Năsăud, Dâmbovița, Gorj, Suceava și Timiș), 2025 a fost primul an în care instanțele au dispus monitorizarea agresorilor: de la zero cazuri în 2024 s-a ajuns la câteva zeci în situația fiecărui județ. 

În jumătate din județele din țară, numărul agresorilor monitorizați a fost, în 2024, minim (sub 10 cazuri în fiecare) pentru ca, în 2025, numărul să crească la câteva zeci. Cele mai mari creșteri au fost în Maramureș, Arad, Ialomița, Bihor, Dolj și Hunedoara. La polul opus este Teleorman, unde au fost opt măsuri de supraveghere a agresorilor în 2025 și doar una în anul anterior.

Semnal de alarmă: peste 25.000 de alerte de apropiere

În ciuda monitorizării electronice, mulți agresori continuă să se apropie de victime. În astfel de cazuri, polițiștii primesc o alertă și intervin. În perioada 2024 – 2025, sistemul a generat 25.125 de alerte, conform MAI. 

„Timpul de intervenție al polițiștilor în cazurile de violență domestică este, în aproximativ 70% din cazuri, mai mic de 10 minute, potrivit analizelor realizate, pentru perioada 2024 – 2025, la nivelul Poliției Române. În același sens, facem precizarea că în doar 5% din cazuri timpul de reacție depășește 20 de minute, situație întâlnită în mediul rural, din cauza distanțelor mai mari de deplasare”, se arată în adresa semnată de Silviu Macovei, fost secretar de stat în cadrul MAI.

În schimb, polițiștii nu au putut să răspundă la o întrebare esențială, conform documentului citat: în câte cazuri s-a constatat comiterea de noi acte de violență în ciuda monitorizării? MAI a precizat că modul în care Inspectoratul General al Poliției Române înregistrează aceste cazuri „nu este structurat” astfel încât să poată furniza informații în acest sens. Cu alte cuvinte, nu există date privind eficiența sistemului de monitorizare în prevenirea actelor de violență.

Situația MAI arată că, în 2025, au fost emise de instanțe 2.179 de ordine de protecție cu supravegherea electronică a agresorului. În ceea ce privește ordinele provizorii, care pot sau nu să fie confirmate de judecători, polițiștii au emis 2.681 de ordine și, la fel ca în cazul celor judecătorești, este vorba despre o triplare a numărului față de 2024.

„În trecut erau 30 de telefoane pe an, acum sunt 30 pe săptămână”

Anul trecut, în România au fost aproximativ 140.000 de situații cu violență domestică, în creștere cu circa 10.000 de cazuri față de 2024. Față de alți ani, incidența este mult mai semnificativă, după cum admit și autoritățile locale.

„În trecut aveam câte 30 de telefoane pe an, iar acum suntem la 30 pe săptămână”, a declarat Luminița Munteanu, șefa Direcției de Asistență Socială (DAS) Iași. 

DAS monitorizează situațiile în care există ordine de protecție dispuse de instanță. La nivelul instituției există și o brigadă specială (jandarmi cu un angajat DAS) pentru o astfel de activitate. Uneori, spune șefa DAS, supravegherea încetează la solicitarea victimei, care invocă împăcarea cu agresorul și expirarea ordinului de protecție. 

De asemenea, DAS gestionează un centru de servicii integrate pentru victimele violenței în familie, dar situațiile în care persoanele protejate ajung să fie găzduite sunt reduse: 26 de victime (14 femei și 12 copii) au beneficiat anul trecut de serviciile centrului. 

La Iași există și un centru pentru agresori. „Avem situații în care agresorii sunt cei care pleacă din locuință, iar DAS are în administrare un adăpost spre care sunt direcționați”, a mai spus Luminița Munteanu. În prezent, la acest centru se află șase agresori găzduiți pe o perioadă de până la 6 luni. Recent, DAS a înregistrat și un caz în care victima a fost un bărbat, iar asupra femeii au fost luate măsuri de supraveghere.

De ce se înmulțesc cazurile de violență domestică? 

În opinia sociologului Virgil Leițoiu, statisticile privind violența domestică sunt strâns legate de modul în care acest fenomen a evoluat atât în abordarea juridică, cât și în percepția socială.

„Violența domestică nu mai înseamnă doar agresiunea fizică între parteneri, acum sunt incluse în acest fenomen atât abuzul emoțional, cât și cel financiar. Un alt aspect important este cel legat de creșterea nivelului de educație, formală sau informală, în rândul femeilor din mediul rural, tot aici fiind înregistrate și cele mai multe cazuri”, este una dintre explicațiile sociologului.

El a observat că, în timp ce numărul căsătoriilor a scăzut constant în ultimii 10 ani, numărul abuzurilor raportate a crescut, ceea ce poate indica faptul că tot mai multe victime ajung în atenția autorităților, inclusiv în urma sesizărilor făcute de membri ai familiei sau chiar de vecini.

Potrivit sociologului, pe lângă alte măsuri luate de stat, o prioritate ar trebui să fie formarea polițiștilor, întrucât polițistul este primul contact al victimei cu statul, iar dacă acel contact nu este gestionat eficient, atunci victima nu mai revine. 

„Statul, deși face multe demersuri, precum ar fi programe educaționale, proiecte de intervenție la nivelul comunității, studii, analize și statistici ale fenomenului, ignoră cu obstinație principala cauză a fenomenului, adică pauperitatea. Violența domestică este un fenomen specific societăților sărace. Acesta este și motivul pentru care România «contribuie» mult la datele legate de acest fenomen la nivelul UE”, a conchis sociologul.

Conform unui raport recent, la nivel mondial, aproximativ una din trei femei a fost victimă a violenței fizice sau sexuale, cel mai frecvent din partea unui partener intim. 

În Uniunea Europeană, peste 30% dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani au fost expuse violenței, iar 55% au experimentat hărțuire sexuală, conform Eurostat.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro