Guvernul vrea să desecretizeze „cartierul privilegiilor” din România. Vor fi făcute publice vilele de lux, apartamentele și terenurile folosite de demnitari și „băieții deștepți” ai statului

Românii ar putea afla cine locuiește în vilele de protocol ale statului

Dacă proiectul va intra în vigoare, RA-APPS va trebui să publice cine folosește imobilele statului, prin ce tip de contract au fost atribuite, dacă acestea au fost oferite direct sau prin licitație, cât costă contractele și pe ce perioadă sunt valabile.

Măsura vine după ani de controverse legate de patrimoniul RA-APPS, instituție care administrează unele dintre cele mai valoroase proprietăți ale statului român. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este vila RA-APPS de pe Bulevardul Aviatorilor, 86, din București, despre care s-a speculat că ar fi fost pregătită pentru fostul președinte Klaus Iohannis după încheierea mandatului.

În noiembrie 2024, Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat desecretizarea cheltuielilor pentru acest imobil, iar datele arătau că RA-APPS cheltuise deja aproape 14 milioane de lei fără TVA, adică aproape 3 milioane de euro, pentru lucrări de reabilitare. Inițial, printr-o hotărâre semnată de fostul premier Nicolae Ciucă, clădirea urma să fie folosită ca reședință oficială pentru foștii șefi de stat. Ulterior, în august 2025, Guvernul a decis trecerea imobilului din domeniul public în domeniul privat al statului, cu destinație comercială, pentru a putea fi închiriat.

Ce prevede proiectul de Hotărâre de Guvern

Proiectul pus în transparență publică schimbă regulile pentru RA-APPS și obligă regia să publice periodic, pe site-ul propriu, lista completă a imobilelor pe care le administrează. Informațiile ar urma să fie actualizate de două ori pe an, pe 31 mai și 30 noiembrie. Lista publicată de RA-APPS va include:

• adresa imobilului și suprafața acestuia

• destinația clădirii, adică dacă este locuință, spațiu de birouri sau are altă utilizare

• tipul beneficiarului, în cazul persoanelor fizice sau juridice

• tipul contractului, cum ar fi închiriere, folosință gratuită, asociere sau altă formă legală

• modul în care a fost atribuit imobilul, direct sau prin licitație

• perioada pentru care a fost încheiat contractul

• valoarea chiriei sau a contractului

În cazul persoanelor fizice, proiectul prevede că nu vor fi publicate numele beneficiarilor, ci categoria funcției și tipul instituției în care aceștia activează.

Secretarul general al Guvernului: „Statul nu este moșia nimănui”

Dan Reșitnec, recent numit secretar general al Guvernului și fost șef de cabinet al lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara, spune că scopul proiectului este transparentizarea completă a patrimoniului de stat.

„Am promis că facem lumină. Ani la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un secret de stat pentru privilegiați. Vile, apartamente, spații de protocol și terenuri aflate în proprietatea statului au fost oferite prin tot felul de contracte și aranjamente despre care românii au aflat prea puțin sau deloc”, a declarat acesta.

Oficialul susține că, dacă folosirea acestor bunuri este legală și corectă, nu ar trebui să existe motive pentru ca informațiile să fie ascunse.

„Dacă folosirea patrimoniului public este corectă și legală, atunci nu ar trebui să existe nicio problemă cu faptul că aceste informații sunt publice. Iar dacă există persoane care s-au obișnuit cu privilegii ascunse și contracte ținute departe de ochii cetățenilor, atunci, exact de aceea, această transparență este necesară. USR la guvernare înseamnă transparență. Statul nu este moșia nimănui”, a mai spus Reșitnec.

USR spune că a încercat ani întregi să obțină aceste informații

Reprezentanții USR spun că au făcut mai multe demersuri pentru desecretizarea patrimoniului administrat de RA-APPS. Deputatul Ionuț Moșteanu a cerut oficial desecretizarea contractului pentru renovările de la vila din Aviatorilor, 86 și a solicitat publicarea listei persoanelor care locuiesc în imobilele RA-APPS.

Actuala ministră și deputată Diana Buzoianu a deschis inclusiv proces împotriva RA-APPS pentru publicarea aceleiași liste. Ea a câștigat în primă instanță, însă instituția a făcut recurs.

„Ce nu s-a putut obține prin acțiuni individuale ani la rând, din opoziție, se obține astăzi prin decizia Guvernului”, a afirmat Dan Reșitnec.

Proiectul aflat acum în transparență publică poate suferi modificări înainte de adoptare. După publicarea în Monitorul Oficial, RA-APPS va trebui să publice listele complete pe site-ul instituției, într-un format accesibil publicului și în termenele stabilite prin actul normativ.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro