Condiția dură care se va aplica Ucrainei și Republicii Moldova la aderarea în UE: „Vom avea noi garanții”

Cea mai drastică modificare vizează suspendarea dreptului de veto național pentru o perioadă ce poate depăși 15 ani, prin intermediul unor noi clauze de „salvgardare”.

O „mega-luni” pentru Ucraina și Republica Moldova

Anunțul istoric vine în momentul deschiderii primului „grup” (cluster) de discuții oficiale de aderare cu Kievul și Chișinăul, moment descris de comisarul Marta Kos drept o „mega-luni”.

Cu toate acestea, entuziasmul momentului este dublat de măsuri de precauție stricte din partea Bruxelles-ului.

Kos a semnalat că susține propunerile venite din partea unor state cu greutate, precum Franța și Germania, de a restricționa capacitatea noilor membri de a bloca decizii cruciale ale blocului comunitar.

Mai exact, restricțiile vor viza deciziile legate de bugetul Uniunii Europene, securitatea comună și politica externă a UE.

De ce vrea UE clauze de probă de până la 15 ani

Această reformă profundă a procesului de extindere este rezultatul direct al frustrărilor acumulate în rândul capitalelor occidentale.

Presiunile pentru introducerea acestor mecanisme de siguranță s-au intensificat după ce Budapesta a refuzat, la începutul acestui an, să susțină un pachet critic de împrumuturi în valoare de 90 de miliarde de euro destinate Ucrainei.

Ungaria, care a aderat la UE în 2004, s-a aflat în repetate rânduri sub tirul criticilor de la Bruxelles pentru încălcări multiple ale statului de drept, generând blocaje instituționale care au alarmat statele fondatoare.

Săptămâna trecută, un grup puternic de state format din Franța, Germania, Olanda, Belgia și Luxemburg a solicitat oficial introducerea acestor noi clauze, scopul fiind clar: să se asigure că viitorii membri ai UE nu vor putea „submina capacitatea UE de a acționa”.

„Aceasta va fi o nouă generație de tratate de aderare, în sensul că vom avea noi garanții. Scopul clauzelor de probă este de a ne asigura că, odată ce primim noi membri, aceștia vor respecta regulile europene, fiind membri timp de cinci, 10 sau 15 ani după aceea”, a spus Marta Kos.

Dacă noile state membre vor anula reformele democratice, cele privind statul de drept sau libertatea presei, mecanismele de protecție vor fi activate imediat.

„Nu există jumătate de membru”

În ciuda acestor restricții severe de vot, menite să protejeze coeziunea europeană, comisarul pentru extindere a ținut să sublinieze că noile reguli nu vor transforma statele candidate în „membri de mâna a doua”.

Marta Kos a respins ferm ideea unui statut de membru „junior” sau „asociat” pentru țările din Europa de Est.

Aderarea va însemna integrare deplină, fără categorii intermediare, însă standardele tehnice și politice trebuie îndeplinite în totalitate înainte de integrare.

„Calitatea de membru deplin va fi posibilă doar după ce statele membre îndeplinesc toate cerințele; nu există jumătate de membru sau un sfert de membru. Există doar calitatea de membru deplin”, a conchis Marta Kos.

Noua strategie a Bruxelles-ului arată clar că extinderea către Est rămâne o prioritate geopolitică, însă UE nu mai este dispusă să riște paralizia decizională în fața unor potențiale derapaje democratice viitoare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE