Strategia De Dezvoltare Durabilă A României, Plină De Dorințe Rupte Din Epoca De Aur

Aceasta a fost aprobată recent de Executiv, iar realizarea sa a fost coordonată de Laszlo Borbely, șeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, fost ministru al Dezvoltării.

Strategia oferă principalele direcţii de acţiune pentru implementarea Agendei 2030, asumată de 193 de state la Adunarea Generală ONU din 2015. Oficialii români vor să se axeze pe aceasta în perioada cât România va deține Președinția Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019.

Libertatea vă prezintă principalele ținte ale României pentru perioada următoare.

„Eradicarea sărăciei”

Primul obiectiv, intitulat „fără sărăcie” are ca subtitlu „eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context”.

Potrivit documentului, procentul de persoane care sufereau de deprivare materială severă era de 23,8% în 2016.

Concomitent, rata sărăciei relative era evaluată la 24,6-25,3% pentru perioada 2007-2016, în vreme ce în Uniunea Europeană aceasta se ridica în același interval la 16,6-17,3%.

În sărăcie relativă trăiesc acele persoane care trăiesc cu mai puțin de 60% din venitul mediu la nivel național.

Mai mult, aproape jumătate dintre copiii din România (49,2%), cu vârste până în 17 ani, prezentau risc de excludere socială, potrivit Eurostat. În UE, media e de 24,6%.

Inegalitatea e în creștere, dar ne lăudăm cu documente

Documentul mai arată și că inegalitatea socială este în creștere în România.

Țara noastră are un nivel al cheltuielilor publice cu destinație socială de 34,9% din PIB, mult sub media europeană de 49,1%.

În privința modalităților de eliminare a inechităților sociale, Strategia de Dezvoltare Durabilă se laudă cu adoptarea unor documente de către țara noastră, precum ”Strategia Națională în domeniul politicii pentru tineret 2015-2020” sau „Strategia națională «O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități» 2016-2020”.

Venitul minim de incluziune, adoptat în 2016 și neaplicat

Mai mult, documentul menționează aprobarea în 2016 a venitului minim de incluziune, în locul venitului minim garantat.

Însă aplicarea acestuia a tot amânată. Aceasta e acum programată pentru luna februarie 2019, însă nici atunci nu e sigur că va intra în vigoare deoarece Guvernul României a trimis Uniunii Europene o scrisoare prin care promite măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.

Până în 2020 stabilim standarde, până în 2030 o eradicăm

Strategia de Dezvoltare Durabilă afirmă ca obiective pentru 2020 stabilirea unor standarde de calitate și cost pentru serviciile sociale, dezvoltarea unor indicatori de incluziune socială și stimularea participării la piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

Urmează ca până în 2030 să ajungem la „eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii” și scăderea cu cel puțin jumătate a numărului celor care trăiesc în sărăcie relativă.

Tot până în 2030 vom avea un serviciu de intervenții de urgență mai bun, reabilitare și compensare a pierderilor în caz de calamități, accidente industriale sau evenimente climatice extreme.

„Foamete zero”

România a depășit „în mare măsură” problemele legate de „foamete”, dar se confruntă cu probleme legate de nutriție, mai arată documentul.

„Cazurile de malnutriție depistate la copiii de până la 14 ani, provenind preponderent din mediile dezavantajate sau vulnerabile, au înregistrat o scădere ușoară, menținându-se totuși la peste 3.000 pe an”, se arată în Strategia de Dezvoltare Durabilă.

De asemenea, România avea o rată de obezitate de 10% în 2014, cel mai mic nivel din Europa (15,9% în medie), însă acest indicator este în creștere.

Două milioane de români dau cu sapa sau merg cu vaca

Tot aici se mai arată că peste un sfert din populația României lucra în agricultură (25,9%), în timp ce media UE era de 4,4%. România are cel mai mare nivel din UE la acest capitol. Calculând la totalul forței de de muncă, acest lucru înseamnă peste 2 milioane de conaționali.

Situația este tragică: 84% dintre lucrătorii din agricultură o reprezintă personalul nesalariat. Calculând la cele 2 milioane, rezultă că 1,68 milioane de persoane nu au ce mânca altceva decât ceea ce produc cu propriile brațe.

Finalizarea cadastrului agricol, la calendele grecești

Strategia de Dezvoltare Durabilă își propune finalizarea cadastrului agricol abia în 2030!

Alături de acest obiectiv, se mai dorește eradicarea malnutriției și menținerea obezității sub 10% din totalul populației.

Alături de acestea se regăsesc o serie de obiective specifice pentru agricultură, precum dublarea ponderii acestui sector în economia României, extinderea diversității genetice a semințelor, plantelor și animalelor, creșterea agriculturii ecologice, valorificarea mai mare a producției agricole autohtone și rentabilizarea ocupațiilor tradiționale de valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure.

Produse cu indicație geografică

În fine, se dorește creșterea numărului de produse cu indicație geografică.

România avea în vara acestui an doar patru produse înregistrate la nivel european, dintre care trei Indicaţii Geografice Protejate (I.G.P.): „Magiun de prune Topoloveni”, „Salam de Sibiu” și „Novac afumat din Ţara Bârsei”. La acestea se adaugă şi „Telemeaua de Ibăneşti”, înregistrată în sistemul de Denumire de Origine Protejată (D.O.P.).

Alte patru produse sunt în stadiul de evaluare: „Cârnaţii de Pleşcoi”, „Caşcavalul de Săveni”, „Scrumbia de Dunăre afumată” şi „Telemeaua de Sibiu”.

Fantezie pe hârtie! Strategia de Dezvoltare Durabilă a României, plină de dorințe rupte din Epoca de Aur