„Cicatricile mele spun tot.” O femeie care a scăpat din Coreea de Nord îl dă în judecată pe Kim Jong-Un pentru tortură și violență

Cuprins:

O femeie îl înfruntă pe Kim Jong-Un și povestește ororile lagărelor nord-coreene

O femeie care a fugit din Coreea de Nord îl acuză oficial pe liderul Kim Jong-Un de crime împotriva umanității, într-un proces intentat vineri, 11 iulie, la Seul. Choi Min-kyung, în vârstă de 53 de ani, cere despăgubiri și solicită ca justiția sud-coreeană să ancheteze tortura și abuzurile sexuale la care susține că a fost supusă în detenție.

„Cicatricile de pe tot corpul meu mărturisesc realitatea terifiantă a drepturilor omului în Coreea de Nord”, a declarat Choi într-un interviu pentru The Guardian.

13 ani de coșmar și o viață cu traume

Choi a reușit să fugă din Coreea de Nord în 1997, dar a fost repatriată forțat din China de patru ori, între anii 2000 și 2008. La ultima reîntoarcere, a fost închisă timp de cinci luni în trei centre de detenție din provincia Hamgyong de Nord. În plângerea depusă la tribunal, Choi descrie:

agresiuni sexuale în timpul unei percheziții corporale făcute fără mănuși

bătăi repetate care i-au spart timpanul urechii drepte și au lăsat-o inconștientă

tortură sistematică prin forțarea corpului în poziții chinuitoare timp de peste 15 ore pe zi.

„Au trecut 13 ani de când m-am stabilit în Coreea de Sud, dar încă trăiesc cu PTSD sever (Sindrom posttraumatic) și depind de tratamente”, spune Choi.

Pentru prima dată, un refugiat dă în judecată regimul nord-coreean în instanțele din Seul

Choi cere despăgubiri de 50 de milioane de woni, aproximativ 37.000 de dolari, de la statul nord-coreean, reprezentat de Kim Jong-Un și alți șase oficiali. Este prima dată când un supraviețuitor al represiunii din Nord încearcă să tragă regimul la răspundere prin justiția sud-coreeană.

Procesul are o valoare mai degrabă simbolică, pentru că nu există niciun mecanism care să oblige Coreea de Nord să plătească, chiar dacă instanța va da câștig de cauză reclamantei.

Organizațiile pentru drepturile omului susțin cazul

Cazul este sprijinit de Database Centre for North Korean Human Rights (NKDB), care intenționează să folosească acest proces ca bază pentru sesizarea Curții Penale Internaționale (CPI) și a ONU.

„Acest caz ar putea deveni un precedent în justiția din Coreea de Sud”, spune Seongyeop Lee, analist la Database Centre for North Korean Human Rights (NKDB), citat de The Guardian.

El ar putea deveni începutul unei serii de procese care să documenteze și să condamne sistematic abuzurile regimului nord-coreean. În urmă cu câteva luni, doi români au vizitat Coreea de Nord și au povestit, șocați, ceea ce au văzut acolo.

„Aceste proceduri durează ani și necesită multă documentare, dar fiecare caz aduce un pas spre adevăr”, avertizează Joanna Hosaniak, de la Citizens Alliance for North Korean Human Rights.

Ce spun rapoartele internaționale despre crimele regimului din Coreea de Nord

Potrivit unui raport ONU din 2014, Coreea de Nord comite „crime împotriva umanității” într-un sistem extins de lagăre politice unde sunt deținuți între 80.000 și 120.000 de oameni.

De asemenea, Human Rights Watch a publicat în 2023 dovezi privind tortura femeilor repatriate din China și abuzurile sexuale la care sunt supuse în centrele de detenție.

„Femeile nord-coreene repatriate sunt deținute și supuse abuzurilor fizice și sexuale în centrele de detenție”, scria atunci HRW.

Avocatul lui Choi e și el un fost refugiat din Nord

Printre avocații femeii se află și Lee Young-hyun, primul avocat născut în Coreea de Nord care practică dreptul în Sud. El a reușit să fugă, să se stabilească în Seul și apoi să urmeze o carieră juridică, devenind o voce importantă în apărarea drepturilor celor care au scăpat din regimul dictatorial al Nordului.

Organizația NKDB plănuiește să folosească acest caz pentru a notifica organismele ONU și Curtea Penală Internațională. Chiar dacă justiția sud-coreeană nu poate forța Phenianul să plătească, victima speră că procesul va deschide calea altor victime să vorbească.

„Trebuie să acționăm cât timp supraviețuitorii sunt în viață. Acest pas mic trebuie să devină o piatră de temelie pentru libertate și drepturile omului”, spune Choi.

Kim Jong-Un, acuzat direct: „E responsabil pentru crimele comise de regim”

Plângerea penală depusă la procuratură îl numește pe Kim Jong-Un direct responsabil, pe baza principiului „controlului efectiv” asupra aparatului represiv. Argumentul juridic se bazează pe faptul că liderul suprem conduce în mod absolut toate structurile de forță și că astfel poartă responsabilitatea pentru abuzurile sistematice.

Cazul se bazează pe raportul ONU din 2014, care a concluzionat că în Coreea de Nord există „crime împotriva umanității”, inclusiv tortură, detenție arbitrară și violență sexuală. În lagărele politice ale regimului ar fi închiși între 80.000 și 120.000 de oameni, potrivit estimărilor ONU.

În luna iunie 2025, un smartphone scos pe furiș din Coreea de Nord a scos la iveală modul extrem în care regimul lui Kim Jong-Un ține populația izolată și dezinformată.

De ce poate fi judecat regimul de la Phenian în instanțele din Sud?

Constituția Coreei de Sud consideră Coreea de Nord ca parte a teritoriului național, și nu ca un stat separat. Asta permite, cel puțin teoretic, intentarea unor procese civile. Dar contactul direct cu Phenianul este imposibil, așa că citațiile judiciare sunt trimise la misiunea ONU a Coreei de Nord din New York, singura adresă recunoscută.

Deși este un proces simbolic, el are puterea de a schimba istoria, iar Choi nu se lasă descurajată:„Nu mai vreau ca oameni nevinovați să sufere în tăcere. Suntem martori vii ai unui regim brutal.”

O femeie care a reușit să scape din Coreea de Nord îl acuză pe Kim Jong-Un de crime împotriva umanității: „Cicatricile de pe corpul meu sunt martore”