O femelă-zimbru născută în sălbăticie în Făgăraș a adus pe lume un pui. Premieră istorică în cadrul proiectului de reintroducere a speciei în România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un moment istoric pentru conservarea faunei din România s-a petrecut la finalul lunii iunie 2025. Pentru prima oară de la debutul proiectului de repopulare a munților țării cu zimbri, o femelă născută în Munții Făgăraș în sălbăticie a fătat, la rândul său, un pui în același habitat natural.
Cuprins:
Câți pui de zimbru s-au născut în Făgăraș
Acesta este al 28-lea pui de zimbru născut în libertate în Munții Făgăraș, însă primul fătat de o femelă venită pe lume tot aici, în 2022. Puiul s-a născut pe Valea Dâmboviței, în sudul Munților Făgăraș.
Descoperirea a fost făcută de rangerii Fundației „Conservation Carpathia” și reprezintă un succes major în cadrul eforturilor de reintroducere și conservare a zimbrilor în Făgăraș.
Primii zimbri au fost reintroduși în Făgăraș în 2019, după mai bine de două secole de la dispariția ultimului exemplar, în cadrul unui program european derulat de Conservation Carpathia.
Au fost aduși dintr-o rezervaţie din Germania şi din Munţii Carpaţi din Polonia.
Din 2019 Fundația Conservation Carpathia a eliberat 81 de zimbri în Munții Făgăraș în trei zone din județul Argeș: Rucăr - zona Bunea (26 de zimbri), Lerești - zona Portăreasa (25) și Nucșoara - zona Dobroneagu (30).
Finanțarea a fost asigurată prin programul LIFE al Comisiei Europene, derulat în perioada 2019-2024.
Animalele au găsit habitatul prielnic
„Este o premieră locală pentru Munții Făgăraș: este pentru prima dată când o femelă născută în libertate aici dă naștere, tot în libertate. Din perspectivă ecologică, nașterea puiului dintr-o mamă născută tot în sălbăticie nu reprezintă încă un moment cu impact major, dar este un semnal pozitiv de adaptare. Reprezintă un pas spre o etapă importantă: apariția primelor generații de zimbri cu adevărat sălbatici. Este o confirmare că lucrurile merg în direcția bună și că zimbrii încep să se stabilească natural în acest habitat”, a declarat, pentru Libertatea, biologul Adrian Aldea, manager reintroducere specii din cadrul Fundației Conservation Carpathia.
Recenta naștere a puiului de zimbru în sălbăticie este o dovadă palpabilă că Munții Făgăraș devin un habitat prielnic pentru zimbrii aduși acolo în perioada 2019-2024.
La ora actuală, se desfășoară activități de monitorizare a zimbrilor în Făgăraș, precum și consolidarea activităților și a facilităților în jurul acestora, inclusiv centrul de vizitare Casa Zimbrului lansat în luna aprilie în satul Voinești din comuna Lerești.
La Centrul de Vizitare Casa Zimbrului vizitatorii pot descoperi în detaliu viața și istoria uimitoare a acestui animal maiestuos. Informațiile sunt prezentate sub forma unor instalații interactive, atractive pentru toate vârstele.
Pe parcursul vizitei puteți afla, printre altele, cum contribuie zimbrul la menținerea și creșterea biodiversității, cu ce se hrănește, în ce relație se află cu alte specii, cum a devenit un simbol de mândrie națională, unde poate fi întâlnit în România, dar și în alte țări europene.
Cât durează aclimatizarea zimbrilor
Drumul fiecărui zimbru adus în Munții Făgăraș a început într-unul dintre cele trei țarcuri de carantină și aclimatizare din Argeș.
După parcurgerea perioadei de carantină de 30 zile, fiecare zimbru a fost transferat în țarcul pentru aclimatizare unde a rămas până în momentul eliberării. În funcție de perioada anului în care au fost aduși, zimbrii au stat în zona de aclimatizare până la șase luni, timp în care s-au adaptat la noile condiții de mediu.
Ca exemplu concret, țarcul din comuna argeșeană Nucșoara, cu o suprafață de 76 de hectare, a fost amenajat în mijlocul sălbăticiei, condițiile de aici fiind precum cele din libertate și având de facilități de hrănire, depozitare a hranei și adăpare.
Cum ajută zimbrii la regenerarea pădurilor din Făgăraș
Studiile realizate în ultimii ani de echipele Fundației Conservation Carpathia pe sute de hectare din Făgăraș au scos la iveală faptul că zimbrii au un impact pozitiv în ceea ce privește regenerarea pădurilor în fostele suprafețe tăiate la ras sau în monoculturile de molid.
Zimbrii și-au adus contribuția la creșterea rapidă a procesului de refacere a pădurilor din Făgăraș în primul rând prin consumul stratului gros de iarbă ce a apărut după ce pădurile au fost tăiate la ras. Practic, zimbrii au creat numeroase „găuri” în stratul dens de vegetație, favorizând astfel germinarea semințelor speciilor de arbori caracteristice Munților Făgăraș și instalarea unui semințiș foarte bogat de paltin, molid, brad și fag încă din anul 2020.
Nu există date clare legat de când ar fi dispărut ultimul zimbru din Munţii Făgăraş, însă specialiștii sunt de părere că arealul lor cuprindea, înainte de începutul secolul XX, tot lanțul Munților Carpați și că zimbrii ar fi dispărut în urmă cu două secole din Făgăraș.
Zimbri în captivitate sunt la ora actuală în multe ţări europene, însă marea provocare este reprezentată proiectele de reintroducere în sălbăticie a acestei specii. România se numără în prezent printre țările cu cele mai importante efective de zimbri în libertate, alături de Belarus, Bulgaria, Polonia și Ucraina.
Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru din Europa, iar rolul său în natură este pe măsură. El creează spații deschise în pădure, gestionează vegetația prin pășunat, transportă semințe și susține alte specii să se dezvolte, creându-le prin activitatea sa un mediu potrivit. Totodată, zimbrul este o atracție turistică importantă pentru zonele în care aceștia au fost reintroduși, generând venituri pentru comunitățile locale.
Foto: Adrian Idor
