Cum a fraudat statul cu 15.400.000 de lei o firmă cu 250 de angajați care n-a declarat 350.000 de ore de muncă

Cum funcționa schema, potrivit ANAF

Inspectorii spun că firma transmitea către stat, prin declarația D112, un număr mai mic de ore lucrate decât cel real. D112 este formularul prin care angajatorul declară salariile, contribuțiile sociale, impozitul pe venit și oamenii pentru care plătește aceste contribuții și, dacă o firmă declară mai puține ore decât s-au lucrat în realitate, plătește mai puțin la stat. Dar angajații pot fi afectați direct, pentru că acele ore nu apar complet în evidențele oficiale.

După verificările ANAF, diferența a fost uriașă, de aproximativ 350.000 de ore de muncă nedeclarate. Pentru acele ore nu au fost plătite contribuțiile sociale, care contează și la pensie, la asigurarea de sănătate și la alte drepturi ale angajaților.

O firmă care creștea, dar plătea taxe prea mici

ANAF spune că firma ajunsese la aproximativ 250 de salariați, după o creștere rapidă a numărului de angajați, iar inspectorii antifraudă au observat că taxele declarate și plătite nu au crescut în același ritm cu activitatea firmei.

Inspectorii antifraudă susțin că firma verificată nu ar fi folosit doar metoda orelor nedeclarate. Potrivit comunicatului ANAF, în mecanism ar fi fost implicată și o rețea de societăți controlate de aceleași persoane. Prin aceste firme ar fi fost emise facturi pentru servicii care nu aveau conținut economic real și că facturile ar fi fost folosite pentru a plăti mai puțin TVA și mai puțin impozit pe profit.

Bani scoși masiv de la bancomate

ANAF a mai descoperit că, după ce firma încasa bani din activitatea comercială, urmau retrageri mari de numerar de la ATM-uri, iar banii ar fi fost folosiți fie în scopuri personale, fie pentru plăți făcute în afara evidențelor legale. Cu alte cuvinte, banii ieșeau din firmă în numerar, iar traseul lor devenea mai greu de urmărit.

De asemenea, ANAF spune că reprezentanții societății ar fi încercat de mai multe ori să întârzie verificările, nu ar fi pus la dispoziție documentele cerute, nu s-ar fi prezentat la solicitările inspectorilor și ar fi invocat motive nejustificate pentru amânarea controlului. Chiar și așa, inspectorii antifraudă spun că au reconstituit activitatea economică reală cu ajutorul datelor existente în bazele ANAF, inclusiv cele din sistemul RO e-Factura.

Cazul urmează să fie transmis organelor de urmărire penală. Procurorii vor continua cercetările pentru recuperarea prejudiciului și pentru stabilirea răspunderii persoanelor implicate. ANAF nu a făcut public numele societății verificate.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro