Fondurile europene, salvarea bugetului pe 2026. Dar putem să le absorbim? Profesor: „Oligarhia din România este la fel precum cea din Iran”

Economiștii consultați de Libertatea spun că România este forțată de lipsa de bani să se bazeze pe aceste fonduri, dar în același timp susțin că pentru a lua banii, țara noastră chiar trebuie să termine investițiile și reformele până la finalul lunii august, data-limită a PNRR.

Cum arată draftul

Reamintim, proiectul de buget pe acest an se bazează pe următoarele premise:

• Un Produs Intern Brut (PIB) al României de 2.045 miliarde de lei, adică 409 miliarde de euro
• Venituri totale la bugetul consolidat de 736,5 miliarde de lei, echivalentul a 36% din PIB
• Cheltuieli totale cu 864,3 miliarde de lei, în urcare cu 55,5 miliarde de lei față de anul trecut
• Deficitul bugetar ar urma să fie 6,2% din PIB
• Dobânzile pe care România le va plăti la împrumuturile deja luate ajung la 60,8 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei mai mult ca anul trecut. Procentual, doar dobânzile sunt 3% din PIB
• Investițiile totale ajung la un nou record, de 163,8 miliarde de lei, adică 32 de miliarde de euro
• Din acestea, două treimi, adică 100 de miliarde de lei, reprezintă fondurile europene.

Forțați de realitate

„Nu avem altă șansă, suntem forțați să facem asta. O să cârâie puțin PSD, dar asta e situația”, spune consultantul fiscal Emilian Duca.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan este optimist cu privire la folosirea banilor europeni, dar avertizează că dacă planurile Guvernului nu funcționează, atunci este posibil ca deficitul bugetar să fie mai mare decât cel prognozat.

„Necunoscutele sunt în ce măsură vom fi în stare să absorbim banii europeni. Noi n-am făcut decât să sugrumăm pacientul cu cancer prin măsurile de austeritate”
Bogdan Glăvan, profesor de economie

„Faptul că anul trecut am încasat mai mult și că în acest an vrem să facem la fel nu schimbă situația pe termen lung. Pe termen lung trebuie să vedem dacă veniturile din taxe țin pasul cu cheltuielile. Deficitul ar fi trebuit să scadă mai mult în acest an dacă ținem cont de toate creșterile de taxe și înghețări de pensii și salarii”, spune Glăvan.

„Dar pentru anul viitor, care sunt resorturile care să ducă la scăderea deficitului la 5%? Sau la 3%, la cât trebuie să ajungem? Noi dăm 3% doar pe dobânzi… Eu văd fix invers”, acuză acesta.

„Situația e mai proastă decât arată cifrele”

Acesta susține că, de fapt, situația României „este mai proastă decât arată cifrele” și că trebuie să fim precauți, deoarece planurile Guvernului sunt făcute pentru situații normale.

„Planurile sunt făcute pentru vremuri bune, să plouă, să nu fie secetă, să nu fie inundații, să nu fie războaie. Dar ce vedem în ultimii zece ani vedem criză după criză sau suprapuse. De aia sunt sceptic pentru anii următori”, spune acesta.

„Devine tot mai probabil să nu putem reduce deficitul după acest an și să avem nevoie de impozite mai mari. Legat de investiții, Guvernul ar fi trebuit să le taie. Să facă tot pe fonduri europene și să termine cu cele din fonduri naționale”, afirmă acesta.

Fără reforme la companiile de stat

Acesta acuză că nu s-a progresat cu nimic la reforma companiilor de stat și în continuare nu se face reformă administrativă.

„Nomenclatura din România este precum cea din Iran. Companiile de stat sunt o sursă de bani pentru oligarhia de stat și au rămas la fel. În administrație ar trebui să fie 20.000 de concedieri, dar nu vedem o reformă administrativă. Dacă voiai să faci ceva, făceai reformă administrativă”, spune el.

Primarii vor toca în continuare bani

De ce nu se face reformă administrativă? Din cauza banilor scurși prin lucrări publice, spune el.

„Marea miză e la lucrările publice, iar aici risipa va continua. În aceste condiții nu poți să faci decât niște cârpeli cu efecte perverse”, punctează profesorul de economie.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE