Fostul șef al DNA Crin Bologa, radiografie dură a statului de drept din România: „Am ajuns la o democrație cu epoleți”. Judecătoarea CSM Grațiela Milu crede că e nevoie de sprijin internațional
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătoarea Grațiela Milu și procurorul Claudiu Sandu, alături de fosta judecătoare Andreea Chiș și de fostul șef al DNA Crin Bologa, au participat luni, 21 septembrie 2026, la o conferință pe tema problemelor din justiție, organizată la Timișoara de Inițiativa Timișoara.
Cuprins:
- Procurorul CSM Claudiu Sandu: „Asta a fost una nouă și am fost șocat”
- „Politicienii n-ar fi fost capabili să scrie aceste legi fără oameni din interior”
- „Vor fi promovați oameni incompetenți și șantajabili”
- Episodul Klaus Iohannis și nevoia de liniște a politicienilor
- „Zero corupție în magistratură. Suntem cel mai sigur stat din lume”
- Sensibilizare internațională prin „mijloace soft”
În dezbaterea „Dincolo de robă: unde începe și unde se termină responsabilitatea magistratului”, moderată de profesorul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, fostul șef al DNA Crin Bologa a spus că România a ajuns „o democrație cu epoleți”.
La rândul ei, vorbind despre problemele din justiție, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu a afirmat că justiția a ajuns într-un punct în care nu se poate reforma din interior și e nevoie de sprijinul societății civile și chiar de sprijinul unor observatori internaționali independenți.
Gradul de încredere în justiție „e dincolo de cota de avarie”
Organizată și la Cluj-Napoca, dar și la Chișinău, conferința „Dincolo de robă”, dedicată justiției, i-a reunit la Timișoara pe profesorul Corneliu Bjola, judecătoarea CSM Ramona Grațiela Milu, procurorul CSM Claudiu Sandu, fosta judecătoare CSM Andreea Chiș și fostul procuror-șef al DNA Crin Bologa.
În deschiderea conferinței, la care au participat câteva zeci de timișoreni interesați de justiție, Corneliu Bjola a readus în discuție sondajul care arată că doar 25 % dintre români au încredere în justiție, în timp ce 92 % consideră importantă o justiție independentă.
„Deci asta e dincolo de cota de avarie”, a spus profesorul Bjola, potrivit căruia „românii nu sunt împotriva unei justiții independente, dar nu recunosc această idee de justiție independentă în ceea ce văd”.
Profesorul de la Oxford a avertizat că degradarea justiției nu rămâne o problemă internă, fiind afectată capacitatea țării de a se reprezenta credibil pe plan internațional. „Cum se construiește credibilitatea unui stat? E foarte important să ai oameni pricepuți să te reprezinte la masă, acolo unde sunt întâlniri în care se iau decizii internaționale. E foarte important. Dar toate aceste discursuri diplomatice, angajamentele pe care ți le asumi capătă greutate numai când partenerii sunt convinși că acel stat, acel partener își respectă propriile reguli. Când această încredere dispare, tu poți să vii la masă cu cel mai bun diplomat din lume, dar nu vei fi luat în serios. Ți se va spune: «Am luat notă de poziția dumneavoastră. Ne vedem peste 2-3 ani, când vă faceți ordine în casă». Nu ești credibil”, a punctat Corneliu Bjola.
Procurorul CSM Claudiu Sandu: „Asta a fost una nouă și am fost șocat”
În timpul dezbaterii de la UVT, procurorul Claudiu Sandu, membru ales al CSM, a dezvăluit un episod despre care spune că a avut loc în urmă cu aproximativ o lună, când Secția pentru procurori a încercat să detașeze în CSM un procuror de la Parchetul General.
„După câteva tergiversări săptămânale, la o întâlnire cu ceilalți membri judecători, am ridicat problema dacă mai așteptăm mult. Și președintele Consiliului, într-un fel vexat de faptul că noi insistam, a spus că acea persoană nu va fi niciodată detașată în CSM pentru că a semnat lista celor 800 de semnături care susțineau documentarul Recorder”, a spus Claudiu Sandu.
„Deși am auzit multe la viața mea de când sunt în Consiliu, asta a fost una nouă și am fost șocat”, a continuat procurorul, potrivit căruia „cele 800 de semnături sunt folosite împotriva semnatarilor, cărora le este blocată orice posibilitate de evoluție în carieră, pentru că au avut curajul de a semna”.
Procurorul a reclamat că modificarea legilor justiției, începută în 2018, a însemnat „eliminarea procurorilor din orice centru de decizie”. „Secția de procurori nu are nici măcar un sfert din atribuțiile pe care le are secția de judecători”, a mai spus Claudiu Sandu, punctând că „justiția a rămas cu cățelușii, iar pentru dulăii mari nu se mai aplică aceleași principii și aceleași legi”.
„Politicienii n-ar fi fost capabili să scrie aceste legi fără oameni din interior”
Andreea Chiș, fostă membră CSM, care a apărut și în investigația Recorder „Justiție capturată”, a explicat, la Timișoara, că există un mecanism al „piramidei puterii”, creat prin legile justiției din 2018 și 2022: CSM în vârf, președintele Înaltei Curți, președinții curților de apel și colegiile de conducere numite, nu alese.
„Recorder n-a spus ceva ce noi nu știam deja. Ce a făcut Recorder a fost că a explicat mecanismul din spate”, a spus Chiș, potrivit căreia „puterea nu e de dragul puterii”. „Puterea ajunge inclusiv până la dosare. Președintele (n.r. instanței) este cel care decide, prin colegiu, să mute un judecător dintr-o secție în alta sau de pe un dosar pe alt dosar”, a mai afirmat fosta judecătoare.
Chiș a vorbit și despre un „cal troian” în justiție. „Politicienii n-ar fi fost capabili să scrie niște legi care să subordoneze din interior sistemul judiciar, dacă n-ar fi avut chiar din interiorul sistemului niște oameni care să îi învețe. Numai omul din interior cunoaște butoanele pe care poți apăsa”, a mai arătat fosta membră a CSM.
Andreea Chiș a comparat situația din justiție cu o relație de familie plină de abuzuri. „Imaginați-vă o familie, o relație abuzivă, în care soțul își bate soția și nu ai unde să te duci decât acasă. Așa suntem în acest moment, într-un sistem abuziv, din care este foarte greu să ieșim”, a mai afirmat judecătoarea pensionată.
Potrivit Andreei Chiș, o problemă a sistemului este vizibilă cu ochiul liber: la interviurile pentru promovare la Înalta Curte, candidații sunt întrebați ce hotărâri vor da atunci când se atacă hotărârile CSM. „Cât de liber este un judecător, în fața unui astfel de interviu, să spună: o să dau hotărârile dictate de conștiința mea?”, s-a întrebat fosta judecătoare.
„Vor fi promovați oameni incompetenți și șantajabili”
La rândul său, fostul șef al DNA Crin Bologa s-a declarat optimist că „lucrurile vor avea o evoluție ciclică și vom ajunge la o justiție independentă, eficientă, care va recâștiga încrederea cetățenilor”. „S-a rupt contractul dintre societate și sistemul judiciar, care, prin existența lui, și-a asumat să facă dreptate. Acest sentiment de dreptate a dispărut. (…) Din punctul de vedere al sistemului judiciar, suntem mai rău ca niciodată, dar, din moment ce suntem aici, avem speranță”, a afirmat Bologa.
Fostul procuror-șef al DNA a mai spus că, în absența unor mecanisme formale de echilibru între puteri, apar cele informale. „Unul din aceste mijloace este șantajul. Vor fi promovați oameni incompetenți și oameni șantajabili”, a mai spus Crin Bologa în discursul de la UVT.
Crin Bologa a mai spus că, în cei 28 de ani de magistratură, a fost martor la evoluția societății și a justiției din România, iar concluzia lui este că, „așa cum zicea un președinte de atunci, am pornit de la un capitalism de cumetrie și am ajuns la o democrație cu epoleți, cum zic unii analiști”.
Episodul Klaus Iohannis și nevoia de liniște a politicienilor
Pentru că, în cadrul conferinței similare organizate la Cluj, fostul șef al DNA a dezvăluit un episod în care, cu ocazia modificărilor aduse legilor justiției în 2022, președintele de atunci, Klaus Iohannis, i-ar fi spus că „oamenii politici au nevoie de liniște”, Libertatea l-a întrebat pe Crin Bologa, la finalul dezbaterilor de la Timișoara, de ce nu a spus lucrul acesta la momentul respectiv.
„Eu, în timpul exercitării funcției, nu am ținut cont de nicio presiune. Aveam colegi foarte curajoși și nu avea nicio importanță la momentul acela. Ceea ce am spus a fost pentru a arăta contextul și evoluția luptei anticorupție din România. Nu a avut absolut nicio influență asupra activității DNA. Dacă vă uitați pe bilanțul activității DNA, o să vedeți că 2022 a fost anul cu cel mai mare număr de rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției din istoria DNA. Voiam să îi și protejez pe colegi. Gândiți-vă, dacă se afirma public o presiune sau alta, ce se întâmpla cu procurorii din DNA. Ei trebuiau să fie curajoși”, a declarat Crin Bologa pentru Libertatea.
„Zero corupție în magistratură. Suntem cel mai sigur stat din lume”
În cadrul dezbaterii de la Timișoara, Grațiela Milu, membru ales al CSM din partea curților de apel, a precizat la începutul discursului său că vorbește „în calitate de judecător, în exercitarea responsabilității explicative individuale”, nu în numele CSM. Milu a spus că, în momentul de față, „pe hârtie, pe lege, avem printre cele mai minunate garanții ca lucrurile să funcționeze și, cu toate astea, nu funcționează”.
Despre secțiile speciale de anchetare a magistraților, care au funcționat sub diverse denumiri, judecătoarea Milu a spus că, în cei șapte ani de existență, mecanismul s-a dovedit total ineficient. „Nu produce nimic. Dacă ne uităm la rezultate, avem zero corupție în magistratură, prin urmare suntem cel mai sigur stat din lume, o magistratură incoruptibilă, ceea ce, desigur, nu poate să fie adevărat”, a mai arătat Ramona Grațiela Milu.
Judecătoarea a mai spus că aceia care cer reforma sunt „puși pe silențios”, pentru că „se consideră că, dacă se exprimă critic, în mod cert există o afiliere politică și fraternizează cu politicul și fac politică”. „Corupția ucide, realmente. Oamenii mor în incendii, mor în spitale, se prăbușesc poduri. Nu e vorba de un interes al unui grup profesional. Este vorba de viața noastră, a tuturor”, a mai spus judecătoarea Milu, la Timișoara.
Sensibilizare internațională prin „mijloace soft”
Membra CSM a lansat un apel către societatea civilă să ajute magistrații să facă față presiunilor din interiorul sistemului de justiție. „Aceste presiuni venite din interior nu sunt lucruri noi. Acum noi le spunem pe nume. Până acum le simțeam, cumva le pipăiam, dar nu le spusesem pe nume. Acum este explicit acest lucru și nu se întâmplă doar în România, se întâmplă în multe alte state europene și dincolo de ocean. Acest tip de presiune, din punctul meu de vedere, necesită sprijinul societății. Dacă până acum aveam judecători care se sprijineau între ei, judecători pentru judecători, de data asta cred că avem nevoie de oameni pentru justiție, avem nevoie de sprijinul societății civile”, a afirmat Grațiela Milu.
Judecătoarea a mai spus că sprijinul oamenilor „se reflectă în lege, în alegerile libere, în înțelegerea responsabilității votului, în acordarea încrederii acelor oameni care să-i reprezinte cu adevărat în Parlament, astfel încât să facem niște legi care să ne fie utile în societate”.
Ramona Grațiela Milu consideră că e nevoie chiar de sprijin internațional pentru rezolvarea problemelor din justiție.
„Cred că este important și un sprijin internațional, în sensul acesta de observator obiectiv, care este la adăpost de orice bănuială că are interese partizane sau de altă natură la nivel național. Cred că este foarte importantă sensibilizarea acestei zone internaționale, instituționale, de organizații sau de alte state, prin mijloacele soft, diplomatice”, a mai afirmat judecătoarea Milu.
Concluzia dezbaterii pe tema justiției de la Timișoara a fost că soluția pentru rezolvarea problemelor sistemice este „o modificare legislativă masivă”. „Trebuie destructurată piramida puterii, iar puterea trebuie redistribuită și dată înapoi judecătorilor. Și trebuie regândit sistemul de formare a judecătorilor”, a afirmat fosta judecătoare Andreea Chiș.
Grațiela Milu a amintit că a publicat, de Ziua Justiției, 10 propuneri de reformă, de la răspunderea penală a magistraților la promovarea meritocratică prin concursuri naționale și transparența compunerii completurilor, și că „oricine poate prelua materialul și îl poate utiliza”.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
