Istoria Teatrului de Vară din Parcul Bazilescu începe în 1953. Atunci a fost inaugurat, cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului și Studenților, organizat în acel an de către țara noastră. Cu o capacitate de 2.000 de locuri, clădirea poartă semnătura arhitectului Paul Emil Miclescu și era în acea perioadă unul dintre cele mai mari amfiteatre în aer liber din țară.
Terenul pe care au fost amenajate amfiteatrul și parcul a aparținut juristului Nicolae Bazilescu, care le-a dat și numele. Din dorința generoasă de a le oferi bucureștenilor ocazia să se bucure de spectacole și concerte, Bazilescu a donat imobilele statului român.
O agonie într-o oază de verdeață
Teatrul a devenit rapid mândria cartierului Bucureștii Noi. Doar că nimic din ce e frumos nu are viață lungă.
Până în 1989, clădirea a dat viață cartierului din nordul Capitalei. Bucureștenii s-au bucurat de muzica Angelei Similea și de personajele interpretate de Dina Cocea.
După Revoluție, teatrul a început să se degradeze încet-încet, ajungând acum, după aproape 30 de ani de la închiderea lui, o ruină. Momentele frumoase au rămas doar în amintirea generațiilor mai în vârstă.
În prezent, între pereții clădirii se joacă piesa „Paragina”, iar spectatori au rămas doar pisicile maidaneze și porumbeii.
Hoții au furat tot: cărămăzi, cabluri, faianță și țevile din pereți
Priveliștea este dezolantă. „Viitorul nu mai e ce a fost”, scrie pe un perete, în interior. O remarcă ironică. Nici teatrul nu mai e ce a fost. Nu a mai rămas nimic. Subsolul este inundat, iar în apă plutesc cârpe și ambalaje de plastic. Nu putem coborî, rămânem pe trepte. O pisică țâșnește pe lângă noi, în sus pe scări, speriată de lumina lămpii de la camera de filmat.
Pereții sunt scorojiți, plini de găuri și mâncați de mucegai. În tavanul ros din care a mai rămas, pe alocuri, doar structura metalică, și-au făcut cuib zeci de porumbei. Vizitatorii nepoftiți au plecat cu tot ce se putea vinde: faianța, țevile ruginite din pereți, cărămizi, cablurile de electricitate. Au lăsat în schimb mesaje obscene și desene de Halloween cu dovleci și lilieci, peturi, conserve goale de pateu și pături mâncate de molii.
La etaj, doar mărimea încăperilor și locul pereților despărțitori îți mai poate da o vagă idee de cum a arătat odată teatrul, unde erau cabinele actorilor, toaletele și camera costumelor. În răcoarea dată de pereții de beton, ne plimbăm printre gunoaie și tencuială căzută.
Pe terasă și în grădina interioară domnesc buruienile, iar fațada și-a pierdut frumusețea arhitecturală.
Teatrul, pasat de la o instituție la alta
După Revoluție, când a fost închis, teatrul s-a plimbat de la o instituție la alta, ultima dată ajungând în grija Ministerului Culturii. Doar pe hârtie, pentru că în practică, nu a depus eforturi pentru reabilitarea clădirii și reintroducerea ei în circuitul cultural. Pentru că nu sunt fonduri, a fost scuza miniștrilor.
Dar timp de 15 ani nici nu au vrut să-l dea Primăriei Sectorului 1, care are oricum în administrare întregul parc Bazilescu. În 2004, autoritățile locale au renovat spațiul verde, dar nu s-au putut apropia de clădirea în paragină, aceasta având alt proprietar.
O nouă promisiune: reabilitarea clădirii ar putea fi finalizată anul viitor
După lungi dezbateri și negocieri cu Ministerul Culturii, Primăria Sectorului 1 a preluat oficial luna aceasta Teatrul de Vară. Prin Hotărâre de Guvern, clădirea a trecut la Primăria Capitalei, care a dat-o mai departe primăriei de sector. Urmează ca autoritățile să facă o expertiză pentru a stabili ce fel de lucrări sunt necesare și costul lor. Promit, însă, că în vara anului viitor, bucureștenii se vor putea bucura de primul spectacol de după Revoluție jucat pe scena teatrului.
„Conform dispoziției domnului primar, noi, până anul viitor în vară, va trebui să avem partea interioară terminată. Tot ce înseamnă refacere fațadă nu cred că vom reuși să terminăm anul viitor în vară, dar partea interioară va trebui să o avem funcțională. (…) Având experiența refacerii monumentelor, știm că refacerea elementelor arhitecturale nu este un lucru foarte simplu”, a declarat pentru Libertatea Cosmin Fodoroiu, directorul Direcției Investiții din Primăria Sectorului 1.
Lucrările de reabilitare ar urma să înceapă în noiembrie, spune Fodoroiu. Greu de crezut însă că vor fi finalizate până vara viitoare. La cum se prezintă structura clădirii, ar putea fi necesară refacerea completă a rețelelor de electricitate și de canalizare, iar pereții interiori ar putea fi dărâmați și reconstruiți, fără să fie schimbată structura – lucru interzis, de altfel, întrucât teatrul se află pe spațiu istoric.
Video: George Capoianu, Bogdan Sorocan, Ionuț Ștefan (montaj)
VEZI GALERIA FOTOPOZA 1 / 8