Mergi direct la conținut »
Gazele din Marea Neagră ajung subiect de discuție în CSAT. Producătorii de gaze cer contracte pe modelul Gazprom. Siguranța energetică, în pericol
Bani și Afaceri Libertatea > Ştiri > Bani și Afaceri > Gazele din Marea Neagră ajung subiect de discuție în CSAT. Producătorii de gaze cer contracte pe modelul Gazprom. Siguranța energetică, în pericol

Gazele din Marea Neagră ajung subiect de discuție în CSAT. Producătorii de gaze cer contracte pe modelul Gazprom. Siguranța energetică, în pericol

Gazele din Marea Neagră ajung subiect de discuție în CSAT: Iulian Iancu, șeful Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, va trimite o scrisoare instituției pentru un punct de vedere cu privire la tranzacționarea ”aurului albastru” pe bursă.

De Daniel Ionașcu,

În acest moment, la Comisie se analizează Ordonanța de Urgență 64/2016, care instituie obligativitatea ca o cantitate de 30% din producția de gaze a României să fie tranzacționată pe bursele de profil.

Război pe extracția de gaze

Ordonanța a fost modificată prin amendamente, iar acum prevede ca 70% din cantitățile de gaze extrase la nivel național să fie tranzacționate pe OPCOM. Numai că societățile care dețin perimetre în Marea Neagră nu vor să tranzacționeze transparent pe piețele de profil și vor contracte pe termen lung, pe modelul Gazprom.

Așa că Iancu a decis trimiterea unei solicitări pentru un punct de vedere al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

”Investitorii din Marea Neagră nu vor tranzacţionarea gazelor naturale pe bursă, ci preferă în proporţie de 100%, contracte bilaterale. Ori acest lucru impactează direct securitatea naţională şi acesta este motivul pentru care noi trimitem la CSAT să facă analiza în consecinţă a solicitărilor lor şi a tuturor aspectelor implicate de ordonanţă.

Credem că acest proiect de lege trebuie să fie vizat de toate instituţiile importante ale României pentru că este prea mare responsabilitatea pentru noi. Personal, voi face o adresă către CSAT, solicitând să se analizeze toate implicaţiile în cadrul acestei instituţii”, a declarat Iulian Iancu, citat de Bursa.

Ultimul mesaj postat de Kobe Bryant înainte de tragedia în care și-a pierdut viața
Recomandări

Ultimul mesaj postat de Kobe Bryant înainte de tragedia în care și-a pierdut viața

Care este miza

Principalii investitori în perimetrle din Marea Neagră sunt Petrom, companie controlată de grupul austriac OMV, și gigantul american Exxon. Acestea au anunțat în anul 2012 descoperirea unui zăcământ care ar avea rezerve estimate între 42 și 84 de miliarde de metri cubi de gaze.

De asemenea, grupul rus Lukoil și cel românesc de stat Romgaz au anunțat descoperirea unui alt zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi.

Concomitent, Black Sea Oil & Gas – companie controlată de fondul de investiții american Carlyle – deține o serie de concesiuni și intenționează să demareze producția din anul 2018.

Miza acestui ”război” tăcut pe gazele din Marea Neagră o constituie exportul. Mai precis: dacă vor vor fi obligate să vândă 70% din producție pe bursa românească atunci companiile ar alimenta cu prioritate piața din România, iar acest lucru ar duce la scăderea prețului gazelor, datorită creșterii ofertei.

Adriana Oprea, analiză devastatoare: Ceilalţi viermi din cazul Caracal
Recomandări

Adriana Oprea, analiză devastatoare: Ceilalţi viermi din cazul Caracal

România își asigură deja 90% din consumul propriu din zăcămintele interne, operate îndeosebi de Romgaz și Petrom.

Ca atare ”bătaia peștelui” este pe exportul de gaze. Dacă ar vinde producția în străinătate prin contracte directe, atunci companiile în cauză împușcă doi iepuri dintr-o singură lovitură: își asigură finanțare pentru dezvoltarea zăcămintelor și își asigură prețuri mai mari. Și asta pentru că, spre deosebire de România, celelalte state din regiune nu dispun de producție proprie.

Producătorii de gaze din Marea Neagră au obținut deja o victorie în lupta cu statul: redevențele pentru exploatările marine vor fi mai mici decât cele de pe uscat, potrivit unui proiect al Ministerului Economiei. Asta deși Programul de Guvernare prevede inclusiv instituirea unui impozit suplimentar de 20% pe profiturile generate.

Un român accidentat pe un șantier din Germania primește o pensie de 640 RON, după ce o bucată de beton de două tone i-a strivit picioarele
Recomandări

Un român accidentat pe un șantier din Germania primește o pensie de 640 RON, după ce o bucată de beton de două tone i-a strivit picioarele

Bumerangul importurilor

Numai că, știind acest lucru, Iancu se teme că gazele exportate vor trebui înlocuite cu alte gaze, din import. Iar singura sursă de import a României este Rusia, prin gigantul Gazprom.

Pe românește: cu cât Petrom și Exxon exportă mai mult gaz românesc, cu atât țara noastră trebuie să importe de la Gazprom.

Iar acest lucru pune în dubiu siguranța energetică a țării noastre, știut fiind că grupul rus a întrerupt de două ori tranzitul prin Ucraina în 2006 și 2009, pentru ca din 2014 să nu mai alimenteze deloc Ucraina.

Comisia Europeană nu a inclus România în acordul cu Gazprom

Aici intră în scenă Comisia Europeană. Executivul comunitar investighează de mai mulți ani Gazprom și o serie de alte companii care importă gaze de la grupul rus în Europa Centrală și de Est. Comisia Europeană acuză Gazprom de comportament anticoncurențial, prin introducerea în contracte a unor prevederi ciudate.

Mai exact, se interzice statelor importatoare să re-exporte gazele în cazul în care nu consumă toată cantitatea cumpărată. O altă clauză este așa-numita ”take or pay”, prin care statele respective trebuie să plătească toată cantitatea prevăzută în contract, indiferent dacă o consumă sau nu.

Ei bine, pentru a nu primi amenzi substanțiale, Gazprom a fost de acord să modifice contractele respective.

Rămânem la mâna Gazprom

Numai că România nu este parte a acordului dintre Comisia Europeană și Gazprom. Astfel că restricțiile în cauză rămân în continuare.

În schimb noi construim conducta (Bulgaria-România-Ungaria-Austria, BRUA – n.r.) pe teritoriul nostru. Eu consider că dezvoltarea infrastructurii nu este o problemă, pentru că e bine să o ai dezvoltată.

Problema este că nouă ni se impune imperativ să exportăm în aceste condiţii, când se ştie că importul nostru astăzi nu există decât din două puncte: la Medieşul Aurit şi la Isaccea, de la Gazprom, prin Ucraina. Or Ucraina este într-o situaţie conflictuală cu Rusia şi ruşii, dacă se supără că nu au fost plătiţi, că nu au fost ascultaţi, diminuează sau sistează cantităţile de gaze, aşa cum au mai făcut.

Este limpede pentru noi că suntem vulnerabilizaţi, aruncaţi într-o zonă de insecuritate şi lăsaţi exclusiv în mâna Gazpromului”, a punctat Iancu.

”Eu m-am săturat să tot fiu făcut KGB-ist că spun lucrurilor pe faţă, dar nu mai contează poziţia unuia dintre noi, contează acum impactul asupra ţării”, a conchis deputatul.

Close
Închide
  Close