La ce renunță Generația Z în criza financiară: între mici plăceri și nevoia de economisire. „Încep să-mi amintesc de mama, care-mi spunea: «Nu mâncăm în oraș. Avem ciorbă acasă»”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prețurile cresc, salariile stagnează, iar tinerii din România se confruntă cu o perioadă care îi obligă să își monitorizeze atent cheltuielile.
Cuprins:
- De la obiceiuri banale de consum la mici luxuri
- Ce elimină tinerii din buget de când au crescut prețurile
- Tinerii și modul în care își fac cumpărăturile: comparații, prețuri și oferte
- Ce le lipsește cel mai mult tinerilor în noua realitate financiară
- La ce nu pot face compromisuri tinerii, indiferent de prețuri
- De unde ar trebui să înceapă schimbarea, în opinia tinerilor
- Aspectele pozitive ale crizei economice
De la obiceiuri banale de consum la mici luxuri
Mulți erau obișnuiți cu spontaneitatea, ieșirile frecvente și un stil de viață flexibil, însă descoperă cât de repede se reduce libertatea de consum pe măsură ce costurile urcă.
Obiceiuri considerate obișnuite - o cafea în oraș, o haină cumpărată rapid, o vacanță planificată pe moment - devin acum mici luxuri. În fața scumpirilor continue, tinerii învață să renunțe, să amâne și să aleagă doar strictul necesar.
Pentru a înțelege cum resimt tinerii români contextul economic, reporterul Libertatea a discutat cu două tinere și un tânăr de 23 de ani, veniți din orașe diferite la studii în București, aflați la începutul carierei. Aceștia au descris modul în care gestionează bugetul și cum le-a schimbat scumpirea prețurilor rutina zilnică. Unii gătesc mai des acasă, alții amână achizițiile care nu sunt urgente și reduc cumpărăturile impulsive.
Ce elimină tinerii din buget de când au crescut prețurile
În fața costurilor tot mai mari, tinerii afirmă că renunță în primul rând la lucruri care până recent li se păreau firești. Alexandra spune că „scumpirile m-au determinat să renunț în special la haine”, iar dacă înainte cumpăra impulsiv, acum verifică utilitatea fiecărui produs. Tot ea menționează că gătește mult mai des acasă, după ce obișnuia să comande frecvent mâncare.
Pentru Răzvan, ieșirile în oraș au fost primele eliminate: „Dacă ieșeam câteodată de 3-4 ori pe săptămână, acum abia dacă mai planific ceva o dată la o săptămână sau două”. Mihaela spune că a renunțat la „mici răsfățuri, precum haine, cafele în oraș, comenzi de mâncare”.
Când vine vorba despre hobbyuri, vacanțe sau activități costisitoare, situația este similară. Alexandra observă că economiile nu se mai adună ca înainte, iar vacanțele sunt mai rare. Răzvan afirmă că, deși obișnuia să își cumpere o cafea la fiecare ieșire, acum „beau maxim una sau două pe lună în afara casei”. În privința vacanțelor, și el spune că sunt mai puține decât în anii trecuți.
Tinerii și modul în care își fac cumpărăturile: comparații, prețuri și oferte
Întrebați dacă și-au schimbat stilul de consum, cei trei spun că aleg variante accesibile și urmăresc ofertele. Alexandra adaugă că încearcă să nu mai facă risipă și să cumpere doar ce este necesar. „Cu ceva timp în urmă mergeam pe ideea «lasă să fie în plus», însă acum iau doar ce îmi trebuie pe termen scurt și îmi refac constant stocul. Regula e încălcată doar dacă sunt oferte bune”.
Răzvan spune că optează pentru produse mai ieftine dacă știe că prețul nu afectează calitatea și preferă să cumpere mai puțin, dar bun sau foarte bun.
Ce le lipsește cel mai mult tinerilor în noua realitate financiară
Comenzile de mâncare, ieșirile în oraș și vacanțele fără presiuni financiare sunt lucrurile care le lipsesc cel mai mult tinerilor – elemente care le ofereau momente de relaxare și care acum devin rare sau atent calculate.
Alexandra afirmă că îi lipsește mâncarea de la restaurant, dar vede și o parte pozitivă: faptul că gătește o face mai responsabilă. „În felul ăsta îmi amintesc și de mama, care îmi spunea: «Nu mâncăm în oraș. Avem ciorbă acasă». Adică eu am devenit acest adult. Trist, nu?”.
Pentru Răzvan, ieșirile simple – o cafea și o prăjitură – au devenit un efort financiar real. „În general, nu cheltuiam mulți bani. Acum, chiar dacă fac același lucru, plătesc aproape dublu.”
Și Mihaela trece printr-o situație similară: tânjește după ieșirile spontane și vacanțele fără stres, care i se par tot mai dificil de susținut.
La ce nu pot face compromisuri tinerii, indiferent de prețuri
În ciuda scumpirilor, există elemente la care nu ar renunța. Pentru Alexandra, produsele de igienă sunt esențiale, pentru că „sănătatea e cea mai importantă”. Răzvan nu face compromisuri la calitate, fie că este vorba despre alimente, haine sau servicii: „în joc intră sănătatea și bunăstarea”. Mihaela are aceeași perspectivă și spune că are nevoie de mâncare bună, rutină de îngrijire și „măcar o ieșire din când în când”.
De unde ar trebui să înceapă schimbarea, în opinia tinerilor
Întrebați ce ar trebui să se schimbe pentru a nu mai fi nevoiți să renunțe la atât de multe, tinerii consideră că problemele pleacă de la contextul economic general. Unii vorbesc despre consecințele deciziilor politice, alții despre taxe mari și salarii care nu țin pasul cu prețurile.
Alexandra spune că nu vede soluții imediate și că tinerii „suportă consecințele faptelor unor oameni care au avut prea multă putere și nu au știut ce să facă cu ea”. Ea crede că măsurile de austeritate i-au afectat pe toți și că „oamenii de la conducere trebuie să găsească soluții pentru redresarea bugetului”.
Răzvan consideră că ar trebui revizuite taxele și impozitele. „Ar trebui ca taxele să scadă”, afirmă el, deoarece „mărirea TVA a afectat foarte mult puterea de cumpărare”. Propune ca salariul minim să nu fie impozitat sau măcar primii 3000 de lei brut, pentru ca oamenii să își poată folosi banii, care oricum se întorc în economie.
Mihaela rezumă în câteva cuvinte ceea ce ar face diferența: „salarii mai decente și prețuri mai echilibrate”.
Aspectele pozitive ale crizei economice
Deși scumpirile au complicat bugetele multora, tinerii spun că există și efecte pozitive. Alexandra afirmă că este mai atentă la achiziții și nu mai cumpără lucruri pe care le-ar regreta. Faptul că gătește mai des o ajută să mănânce mai sănătos. Răzvan spune că perioada l-a făcut mai responsabil și mai atent la costuri fără a-și schimba complet stilul de viață. Mihaela afirmă că este mai organizată financiar și face alegeri mai conștiente.
Foto: Dumitru Angelescu
True_Blue 08.12.2025, 21:40
Din masurile luate de cei doi poți deduce ca preturile nu au crescut cu 10-20% ci cu 100-200%. Nu mai cumpăra compulsiv adică a revenit la normal. La 23 de ani(!!!) nu mai iese în oraș de 4 ori pe săptămână ci o data la 2 săptămâni dar cu toate astea nu are bani de vacanta. Bai, cine crede prostiile astea?