Germania l-a expulzat pe adjunctul atașatului militar rus, spion GRU. Operațiuni de infiltrare în NATO, în armata germană și la o întrevedere între Friedrich Merz și Volodimir Zelenski
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul german de Externe l-a convocat joi pe ambasadorul Rusiei la Berlin și l-a informat că un angajat al misiunii sale, acreditat ca diplomat și acuzat de spionaj, a fost declarat indezirabil, cu efect imediat.
Cuprins:
- Andrei Maiorov, un spion GRU trimis la Berlin ca adjunct al atașatului militar
- Femeia de afaceri care l-a ajutat pe spionul GRU
- Contacte până la vârful armatei germane
- Precizările Parchetului Federal German
- Noi destructurări de rețele rusești de spionaj
- Ambasada Rusiei la Berlin neagă acuzațiile
- Atacurile hibride al Rusiei
Andrei Maiorov, un spion GRU trimis la Berlin ca adjunct al atașatului militar
Publicația rusă din exil The Insider a aflat între timp că spionul sub acoperire diplomatică expulzat din Germania este atașatul militar adjunct al Ambasadei Rusiei de la Berlin, Andrei Maiorov. Acesta a fost declarat indezirabil în contextul destructurării unei noi rețele ruse de spionaj.
Potrivit The Insider, Andrei Maiorov este un colonel din cadrul spionajului militar rus, GRU. Publicația rusă relatează că este puțin probabil ca autoritățile germane să nu fi știut această informație, în condițiile în care atașații militari ruși și adjuncții lor sunt numiți de regulă din rândul ofițerilor GRU.
Andrei Maiorov a servit inițial ca parașutist în regiunea rusă Pskov, după care a fost angajat la Centrul 162 GRU pentru informații militare și tehnice.
Das Foto stammt von einer Veranstaltung in Berlin am 22.06.2024 zum würdigen Gedenken an den Beginn des Überfalls des Deutschen Reichs auf die Soviet Union (22.06.1941): Botschafter Nechayev zusammen mit Andrey Mayorov, dem heute von der BRD ausgewiesenen stellv. Militärattaché. pic.twitter.com/45kAKBilX0— Falk (Deutschland) (@FalkBernhard) January 22, 2026
Femeia de afaceri care l-a ajutat pe spionul GRU
În Germania, Maiorov a coordonat-o, începând cu noiembrie 2023, pe Ilona Kopîlova-Wiener (56 de ani), care deține triplă cetățenie - rusă, ucraineană și germană. Kopîlova-Wiener a fost reținută miercuri la Berlin în contextul expulzării lui Maiorov.
Născută în orașul ucrainean Dnipro pe vremea când făcea parte din Uniunea Sovietică, Ilona Kopîlova-Wiener a condus în Germania compania de consultanță Wiener&Partner. Femeia și-a făcut relații solide și s-a întâlnit adesea cu oameni de afaceri și politicieni germani proeminenți. Ea poate fi văzută în fotografii alături de deputați din conducerea principalelor partide politice din Germania și stând chiar în spatele cancelarului german Friedrich Merz în timpul unei întâlniri cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Anchetatorii germani au descoperit că Ilona Kopîlova-Wiener a transmis informațiile pe care le-a aflat către serviciile secrete rusești. Conform anchetatorilor, ea s-a interesat mai ales de participanții la o conferință NATO organizată pe 6 noiembrie 2023 la Hotelul Adlon din Berlin. Nu este exclus ca ea să-l fi adus pe Maiorov la unele evenimente sub o identitate falsă.
Contacte până la vârful armatei germane
Ilona Kopîlova-Wiener a inițiat și a menținut legătura cu Walter Storz, fostul șef al Centrului de Testare și Evaluare 61 al Forțelor Aeriene Germane. Storz a făcut parte din Consiliul de Administrație al unei organizații non-profit conduse de Kopîlova-Wiener, iar cea din urmă și-a folosit legătura cu acesta pentru a obține acces la evenimente legate de industria de apărare a Europei.
În afară de Storz, Kopîlova-Wiener a inițiat și menținut legătura cu un ofițer în retragere al Forțelor Aeriene Germane, identificat drept Uwe V., care a servit la Baza Aeriană Büchel. Este vorba de una dintre cele mai sensibile facilități ale Bundeswehr, deoarece depozitează bombe nucleare americane.
Autoritățile germane au percheziționat apartamentele celor doi ofițeri din landurile Brandenburg și Renania-Palatinat, precum și din orașul München și le-au fost confiscat telefoanele mobile, dar nu i-a reținut deocamdată. Nu se știe deocamdată public dacă Ilona Kopîlova-Wiener ar fi obținut informații valoroase de la cei doi ofițeri germani.
Precizările Parchetului Federal German
„Ea a colectat informații generale despre participanții la evenimente politice de nivel înalt, precum și informații despre locațiile industriei de armament, testele cu drone și livrările planificate de drone către Ucraina”, a transmis Parchetul Federal German într-un comunicat.
„Pentru a-și atinge obiectivele, Ilona W. contacta uneori foști angajați ai Ministerului Federal al Apărării pe care îi cunoștea personal. Ocazional, acuzata o ajuta pe persoana de contact de la Ambasada Rusiei să participe, sub pseudonime, la evenimente politice de la Berlin, pentru a stabili contacte relevante pentru serviciul (rus - n.r.) de informații”, se mai arată în comunicat.
Настоящее имя предполагаемого контакта Майорова — Илона Винер. Ей вменяют передачу российской разведке данных о европейской обороне и испытаниях и поставках БПЛА в Украину. У нее есть гражданства Украины. Германии и РФ. В ФРГ у Винер НКО, занимающася международными отношениями. pic.twitter.com/g3hWGwSzCC— Важные истории (@istories_media) January 22, 2026
Noi destructurări de rețele rusești de spionaj
Tot miercuri, într-un caz separat, autoritățile germane au anunțat arestarea a două persoane suspectate că au oferit sprijin așa-numitelor „republici populare” din estul Ucrainei. Conform Deutsche Welle (DW), cei doi suspecți sunt cetățeanul rus Suren A. și cetățeanul german Falko H., anchetați pentru susținerea unor organizații teroriste străine, o denumire pe care Parchetul Federal German o aplică „Republicii Populare Donețk” și „Republicii Populare Lugansk”. Suspecții au fost reținuți în landul Brandenburg, în estul Germaniei.
DW relatează că Suren A. și Falko H. au deținut funcții de conducere în cadrul organizației Friedensbrücke-Kriegsopferhilfe („Podul Păcii - Ajutor pentru Victimele Războiului”), care a trimis ajutoare umanitare, provizii medicale și drone în teritoriile ocupate de armata rusă în cele două regiuni din estul Ucrainei.
În plus, Parchetul Federal German i-a inculpat pe cetățenii ucraineni Daniil B. și Vladislav T. de tentativă de trimitere a unor colete cu explozibili sub coordonarea unui serviciu secret din Rusia. Polonia a arestat cinci suspecți care planificau operațiuni similare.
Ambasada Rusiei la Berlin neagă acuzațiile
Deloc surprinzător, Ambasada Rusiei la Berlin a respins implicarea angajaților săi în misiuni de spionaj.
Este „o provocare stupidă, născocită în grabă, menită să discrediteze misiunea diplomatică rusă în contextul panicii alimentate activ cu privire la spioni”, a susținut reprezentanța diplomatică, citată de NTV.
Ambasadorul Rusiei la Berlin, Serghei Neciaev, a fost convocat anterior din cauza operațiunilor hibride purtate de regimul de la Moscova împotriva Germaniei.
„Scopul acestor atacuri cibernetice și de dezinformare rusești este clar: să divizeze societatea, să stârnească neîncredere, să provoace respingere și să slăbească încrederea în instituțiile democratice”, a denunțat purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Externe, Martin Giese.
Atacurile hibride al Rusiei
DW prezintă o listă a atacurilor hibride efectuate de Rusia împotriva Germaniei, dar și împotriva altor state membre UE și NATO:
- atacuri cibernetice împotriva ministerelor, parlamentelor și instituțiilor de apărare;
- atacuri cibernetice, acte de saboraj și tentative de spionare a infrastructurilor critice, cum ar fi rețelele energetice, sistemele de transport și controlul traficului aerian;
- răspândirea dezinformării în timpul campaniilor electorale și nu numai;
- amplificarea știrilor false sau a conținutului manipulat într-un sens favorabil Kremlinului prin intermediul rețelelor de socializare;
- utilizarea rețelelor de boți și a fermelor de troli pentru a influența alegătorii;
- compromiterea unor candidați considerați nefavorabili Moscovei și promovarea fățișă a celor considerați favorabili;
- acte de sabotaj împotriva căilor ferate, cablurilor, conductelor și logisticii militare;
- supravegherea și atacarea infrastructurii legate de sprijinul acordat Ucrainei în fața agresiunii militare ruse;
- încurajarea și facilitarea migrației ilegale către frontierele UE etc.
