O națiune de leneși? De ce cancelarul Friedrich Merz vrea ca germanii să lucreze mai mult

Articol de Olaf Storbeck

9% din forța de muncă iese la pensie

Până în 2035, 4,8 milioane de lucrători germani în vârstă – 9% din forța de muncă – vor ieși la pensie, iar coaliția lui Merz trebuie să convingă generațiile tinere să renunțe la o parte din timpul lor liber pentru a susține cea mai mare economie europeană. În următorii ani, Germania va fi printre primele și cele mai importante cazuri test pentru a vedea cât de repede pot face față economiilor occidentale în curs de îmbătrânire rapidă unei crize a pensiilor.

Economiștii avertizează că elementul central al strategiei de creștere a lui Merz, un plan de cheltuieli de 1.000 de miliarde de euro alimentat din datorii, ar putea face și mai urgentă soluționarea dilemei privind programul de lucru.

„Mai mulți bani în sine nu construiesc drumuri sau poduri – pentru asta avem nevoie de lucrători suplimentari”, a declarat Clemens Fuest, directorul think-tank-ului economic Ifo. Dinamica pieței muncii din Germania este unică în lumea dezvoltată, dar țara este departe de a fi una de leneși, insistă Bernd Fitzenberger, directorul grupului de reflecție IAB specializat în piața muncii.

Numărul lucrătorilor străini s-a dublat

Recomandări

Cum s-a ridicat în lumea interlopă „Regina drogurilor” care s-a spânzurat la Rahova: Marsilia Mantu „prepara” stupefiante la cuptorul cu microunde și le vindea la geam

Numărul persoanelor angajate și numărul total de ore lucrate în economia germană au atins un nou record în 2024, în parte datorită imigrației, numărul lucrătorilor străini aproape dublându-se în ultimul deceniu, până la 6,3 milioane. Patru din cinci persoane în vârstă de muncă au un loc de muncă, una dintre cele mai ridicate rate de participare la forța de muncă dintre țările bogate.

„În ansamblu, germanii lucrează mai mult ca niciodată”, a declarat Fitzenberger. Cu toate acestea, numărul mediu de ore lucrate pe angajat a scăzut la un nivel record anul trecut, dacă excludem anul 2020, marcat de pandemia de Covid. Germania are cel mai scurt program de lucru mediu dintre toate economiile bogate, potrivit datelor OCDE.

Pe măsură ce generația baby boomers va ieși din câmpul muncii în următorul deceniu, săptămânile de lucru scurte amenință să agraveze deficitul de forță de muncă, care afectează deja unele sectoare, precum sănătatea, educația și anumite ramuri ale industriei inginerești.

Persepctivele pe termen lung, „sumbre”

„Perspectivele pe termen lung sunt destul de sumbre”, avertizează Martin Werding, membru al Consiliului de experți economici al guvernului german, care prevede că oferta redusă de forță de muncă din țară în următoarele decenii ar putea reduce cu până la 0,6 puncte procentuale potențialul de creștere anuală deja slab. La 69 de ani, Merz este al doilea cel mai în vârstă cancelar al Germaniei la începutul mandatului său, după Konrad Adenauer, care avea 73 de ani când a fost ales pentru prima dată în 1949.

Recomandări

Toate rachetele din arsenalul Iranului: care sunt acestea și cât de departe pot lovi în teritoriul Israelului

Deși ar putea fi un model de urmat pentru munca mai lungă și mai intensă, nu va fi ușor să convingă restul țării să facă același lucru. Relațiile de muncă din Germania postbelică au fost modelate de o lungă campanie sindicală pentru săptămâna de lucru de cinci zile în anii 1950 și 1960, folosind un afiș emoționant care înfățișa un copil care spunea: „Samstags gehört Vati mir” („Sâmbăta, tati este al meu”).

În anii 1980, sindicatele au organizat una dintre cele mai lungi greve din istorie, încercând să reducă și mai mult săptămâna de lucru de la 40 la 35 de ore pentru lucrătorii cu normă întreagă. Astăzi, numeroasele acorduri colective de muncă din țară prevăd, în medie, 37,8 ore ca săptămână normală de lucru. În 1993, cancelarul de atunci, Helmut Kohl, a provocat un val de reacții afirmând că Germania începe să semene cu „un parc de distracții colectiv” din cauza săptămânilor de lucru scurte și a pensionării anticipate pe scară largă – de atunci, timpul mediu de lucru al angajaților a scăzut cu 13,5 %.

Măsura din trecut încă nepopulară

Măsura luată de guvernul Angelei Merkel în 2007 de a crește vârsta legală de pensionare cu doi ani, până la 67 de ani, rămâne extrem de nepopulară în rândul alegătorilor germani și încă bântuie social-democrații, care au susținut-o. Coaliția dintre Uniunea Creștin-Democrată de centru-dreapta a lui Merz și social-democrați s-a angajat, în tratatul care definește agenda politică până la următoarele alegeri, să ofere stimulente pentru a convinge germanii să-și prelungească programul de lucru și să amâne pensionarea.

Recomandări

Tatăl lui Sebi Olariu, tânărul mort în accidentul de la 2 Mai, dă în judecată Ministerul de Interne: „Dacă polițiștii nu-l lăsau să plece pe Vlad Pascu, băiatul meu era lângă mine acum!”

Economiștii salută faptul că noul guvern recunoaște problema tot mai acută a scăderii ofertei de forță de muncă în Germania. Însă „ideile sunt încă prea vagi, iar diavolul se ascunde în detalii”, a declarat Andreas Peichl, profesor de economie la Universitatea din München și economist senior la Ifo. Noile stimulente vor fi probabil „ineficiente, foarte costisitoare sau un coșmar birocratic”, a afirmat el.

Una dintre cele mai mari resurse pentru creșterea ofertei de forță de muncă se află în vasta armată de lucrători cu timp parțial din Germania. Potrivit oficiului național de statistică, ponderea lucrătorilor cu timp parțial a crescut de peste două ori, ajungând la 30 % din forța de muncă de la începutul anilor 1990, în principal datorită femeilor.

Sebastian Dullien, director al grupului de reflecție economică IMK, subliniază că boom-ul muncii cu fracțiune de normă denaturează statisticile privind orele lucrate pe angajat. Persoanele care lucrează acum cu fracțiune de normă „nu făceau deloc parte din forța de muncă în trecut” și, prin urmare, trag în jos media generală. Cu 40,2 ore pe săptămână, angajații cu normă întreagă din Germania lucrează astăzi, în medie, cu doar o oră mai puțin pe săptămână decât în 1991.

Doar 34 de ore lucrate, în medie, săptămânal

Dar dacă se include creșterea semnificativă a personalului cu normă parțială care nu era angajat în trecut, media orelor lucrate pe angajat este de puțin peste 34 de ore pe săptămână – cu 7 % sub media UE și cu 16 % mai puțin decât în Grecia. Sondajele arată că mulți lucrători cu normă parțială din Germania doresc să-și mărească numărul de ore lucrate, dar se confruntă cu o mulțime de probleme, printre care se numără în primul rând serviciile de îngrijire a copiilor. În special în orașele mari, serviciile de îngrijire a copiilor cu normă întreagă sunt insuficiente, nesigure și costisitoare.

„După ce s-a născut fiica mea, acum șapte ani, ne-am făcut mai întâi griji dacă vom găsi un loc la creșă, apoi la grădiniță și mai târziu la o grădiniță după școală”, a spus Ina Schmidt, o mamă de 47 de ani care lucrează în München, subliniind că școala primară a fiicei sale se termină la prânz. Schmidt lucrează 25 de ore pe săptămână într-o secție de psihiatrie pediatrică, un domeniu în care există o penurie de personal calificat. Ea a declarat că i-ar plăcea să lucreze cu până la 10 ore pe săptămână în plus, dar nu poate face acest lucru deoarece nu este mulțumită de calitatea ajutorului la teme pe care fiica sa îl primește după școală.

Stephanie Poggemöller, fondatoarea grupului de coaching Work & Family din München, a declarat că lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor de calitate este „una dintre cele mai frecvente probleme” care împiedică mamele să se întoarcă la muncă cu normă întreagă și că „femeile sunt adesea lăsate să se descurce singure”.

Coaliția lui Merz ar putea recurge la alte pârghii, dar niciuna dintre ele nu ar fi populară. Chiar și o idee simplă, precum eliminarea unei sărbători legale, al cărei număr variază în funcție de localitate, dar care ar putea ajunge la 13 în acest an, nu a câștigat prea multă popularitate. Potrivit unei estimări Ifo, o astfel de măsură ar putea genera un PIB suplimentar de 8 miliarde de euro pe an.

O nouă creștere a vârstei legale de pensionare și deduceri mai mari din pensii pentru pensionarii anticipați ar fi, de asemenea, „extrem de eficiente”, a declarat Werding, membru al Consiliului Experților Economici. „Dar toate aceste idei sunt un teren minat din punct de vedere politic.”