Ghid pentru părinți: Cum pot gestiona situațiile în care află că adolescenții lor consumă droguri

Trăim într-o lume în care stresul, presiunea de a fi „perfect” și frica de eșec fac parte din rutina multor tineri. Lipsa de încredere în sine și în cei din jur îi împinge adesea să caute drumuri scurte către fericire, drumuri care, de cele mai multe ori, sunt doar o iluzie de moment. Tocmai de aceea, comunicarea sinceră cu cei apropiați poate salva vieți și destine. Ca să schimbăm ceva, trebuie mai întâi să înțelegem de ce ajung tinerii acolo, ce îi doare cu adevărat și cum putem să fim lângă ei, nu împotriva lor.

Campania „Fii Smart! Dă Block Drogurilor!”

La începutul lunii octombrie, Asociația Social MED, cu sprijinul partenerilor locali și naționali, a lansat la Târgu Mureș campania „Fii Smart! Dă Block Drogurilor!”. Inițiativa aduce în prim-plan o temă vitală pentru societatea de astăzi: rolul părinților, al școlii și al comunității în prevenirea consumului de droguri. 

În cadrul acestei campanii, Social MED a lansat prima broșură-ghid din România dedicată părinților care se confruntă cu această situație dificilă. Materialul a fost realizat în colaborare cu medici psihiatri și psihologi și oferă părinților repere clare despre ce pot face în primele momente, cum pot deschide un dialog sincer cu copiii lor și cum pot construi împreună un plan echilibrat și sănătos în familie.

Ce pot face părinții în primele 10 minute

Conform ghidului, în primele minute după ce părinții au descoperit că fiul/fata consumă substanțe interzise este foarte important să respire adânc și să nu aibă o reacție furioasă, întrucât închid instant comunicarea. Apoi, trebuie să se asigure că sănătatea copilului nu este pusă în pericol și să îndepărteze obiectele cu care se pot răni și substanțele/băuturile rămase. „Căutați semne de urgență: somnolență profundă, respirație lentă sau inegală, buze vineții, pupile punctiforme ori foarte dilatate, confuzie severă, halucinații, convulsii, dureri în piept, comportamente de autoagresiune sau agresivitate. Dacă apar, sunați imediat la 112.”

În situații ca acestea, interogatoriul nu ajută, ci niște cuvinte simple precum „Sunt aici pentru tine. Vreau să fii în siguranță. Vorbim mâine-dimineață” pot fi plasa de salvare.  

Cum ar trebui să decurgă o discuție utilă părinte-copil

Orice om are tendința să fugă sau să răspundă cu aceeași monedă atunci când este atacat și judecat, de aceea o conversație blândă în care părintele își arată îngrijorările, nu judecățile, poate face o diferență uriașă.

Discuția ar trebui să aibă loc între patru ochi, fără public, iar accentul să fie pus pe întrebări precum „Cum te pot sprijini să fie altfel data viitoare?”, nu pe etichete, „ne-ai făcut de rușine”, întrucât scopul este de a afla de ce, cât de des, ce și în ce context se întâmplă, fără a deteriora relația.

Cum îți dai seama cât de gravă este situația

Pentru a înțelege corect situația, este important ca părinții să „evalueze gravitatea situației”. Primul pas îl reprezintă câteva întrebări-cheie: „A fost o încercare sau există repetiție?”, „Ce substanțe sunt implicate?” și „Există semne de dependență?”, cum ar fi toleranța, pierderea controlului sau sevrajul. Se recomandă, de asemenea, analiza impactului asupra vieții adolescentului: școală, prieteni, sport, conflicte, lipsa banilor, obiecte vândute sau chiar probleme legale.

Printre semnele de urmărit se numără schimbările de comportament (iritabilitate, izolare, minciuni frecvente), problemele legate de școală (absențe, scăderea bruscă a notelor, reclamații), tulburările de somn sau apetit (inversarea ritmului zi-noapte, insomnie, hipersomnie), dificultățile financiare (cereri de bani, dispariții de obiecte, tranzacții suspecte) și semnele legate de sănătatea mentală, precum anxietate, depresie, autovătămare sau idei suicidare. În astfel de cazuri se recomandă apelarea imediată la 112 sau 116-111 pentru sprijin imediat.

Materialul propune și un „semafor al gravității”, care ajută la orientare:

• „Risc scăzut: o încercare, fără consecințe majore, dispus să vorbească
•  Risc moderat: episoade repetate, minciuni, scădere performanță, anturaj problematic.
•  Risc înalt: consum frecvent/dependență, violență, furturi, sevraj, comorbidități psihiatrice, suspiciune de opioide/NPS; consultați urgent medicul de familie/psihiatru/CEPECA”

Planul primelor 72 de ore 

Specialiștii recomandă un plan pe 72 de ore care îi ajută pe părinți să acționeze calm și eficient atunci când află de un posibil consum. Potrivit ghidului, în prima zi se discută scurt cu adolescentul, se programează o vizită la medicul de familie și se contactează Centrul de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor (CSM-Adicții). În a doua zi se poartă o conversație sinceră, se completează un „Contract familial” și se stabilesc situațiile de risc și soluțiile alternative. În a treia zi are loc o întâlnire cu un specialist, iar dacă este nevoie, se creează un plan de monitorizare și se colaborează cu școala pentru sprijin.

Granițe sănătoase care protejează, nu îngrădesc

Stabilirea limitelor clare este esențială pentru siguranța adolescentului, dar și pentru echilibrul familiei. Principiile de bază sunt fermitate și căldură, consecvență și implicarea tânărului în stabilirea regulilor. Printre exemplele de reguli se numără: „zero condus sub influență”, „zero consum în casă”, stabilirea unor ore de sosire și verificări ale locației cu acordul copilului, o gestionare transparentă a banilor și un dialog deschis despre riscurile utilizării excesive a rețelelor sociale.

Regulile trebuie însoțite de consecințe naturale, cum ar fi pierderea temporară a unor privilegii atunci când siguranța este pusă în pericol sau implicarea adolescentului în activități utile în locul pedepselor. În privința testelor antidrog la domiciliu, specialiștii atrag atenția că acestea pot oferi doar indicii și nu înlocuiesc evaluarea medicală. Testarea trebuie făcută doar în cadrul unui plan agreat cu adolescentul și la recomandarea medicului, fără a o transforma într-o „vânătoare” care distruge încrederea.

Colaborarea cu școala și sprijinul specializat

Un alt pas important este colaborarea cu școala. Părinții pot solicita o discuție confidențială cu dirigintele sau psihologul școlar și pot menține un contact constant pentru a urmări evoluția adolescentului. În funcție de caz, se pot face adaptări temporare, precum un program mai flexibil sau chiar un plan educațional personalizat (PEP). Este important ca profesorii să adopte „o poziție neutră și suportivă, fără etichetări sau sancțiuni discriminatorii”, pentru a evita stigmatizarea.

Pentru sprijin suplimentar, se recomandă apelarea la medicul de familie, la centrele de sănătate mintală și prevenirea adicțiilor (CSM-Adicții) sau la specialiști în psihologie și psihiatrie a adicțiilor. În cazurile mai grave, pot interveni clinici de adicții. Toate aceste servicii respectă confidențialitatea și implicarea familiei, punând accent pe echilibru, siguranță și respect față de adolescent.

Intervenția rapidă face diferența

În cazurile de consum, fiecare tip de substanță implică riscuri diferite și necesită o reacție rapidă. În cazul alcoolului, pericolul major este intoxicația acută sau coma alcoolică. Persoana nu trebuie lăsată singură, ci așezată în poziție laterală de siguranță, iar la semne precum vărsături continue, respirație anormală sau pierderea conștienței, se apelează imediat 112.

Consumatorii de canabis pot manifesta anxietate, panică sau halucinații, iar intervenția corectă constă în asigurarea unui spațiu liniștit și hidratare. Dacă apar agitație severă, halucinații sau dureri în piept, se sună la 112.

Stimulentele (precum amfetaminele, MDMA sau cocaina) pot provoca hipertermie, deshidratare și convulsii; este recomandată răcirea corpului și administrarea de apă în cantități mici, iar la simptome grave, apel către 112.

În cazul opioidelor (heroină și derivați), riscul major este deprimarea respiratorie, buze vineții, respirație lentă, pupile foarte mici. Se apelează imediat 112, iar echipajele medicale pot administra naloxonă.

Pentru substanțele sintetice, cunoscute ca NPS sau „etnobotanice”, reacțiile pot fi imprevizibile (psihoză, convulsii, tahicardie severă). Persoana nu trebuie lăsată singură, iar la orice semn de agravare se sună la 112.

Specialiștii atrag atenția: „Nu administrați medicamente din casă fără recomandare medicală. Nu induceți vărsături.”

* Conform site-ului oficial socialmed.ro,  „Social MED este un centru rezidențial care are ca obiectiv tratarea adicțiilor și a comorbidităților acestora. Scopul activității noastre este tratarea multidiscipliară a dependențelor, în limitele standardelor internaționale existente, având întotdeauna o abordare dinamică, individualizată cu un maxim de interes pentru confidențialitatea întregului procesul terapeutic.

Deținem 3 divizii importante, împreună oferind suportul medical necesar rezidenților noștri: serviciile de dezalcoolizare, serviciile de detoxificare substanțe (detox) și serviciile pentru tratarea tuturor tipurilor de dependențe care nu implică abuzul de substanțe psihogene, cum ar fi jocurile patologice de noroc (ludomania), dependența de nicotină, dependența de internet sau social media, dependența de sex și altele.”

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.