Procurorul Gill‑Julien Grigore Iacobici din Constanța a primit aviz negativ de la CSM pentru funcția de procuror șef-adjunct la DIICOT. Urmează decizia lui Nicușor Dan

Legăturile de familie ale lui Gill Julien Grigore-Iacobici

Foarte interesant, legăturile de familie ale lui Gill Julien Grigore-Iacobici atrag atenția. Soacra lui, Gabriela Iacobici, este unul dintre cei mai longevivi primari PSD din județul Constanța. Ea conduce comuna Grădina din anul 2008, a relatat Hotnews. Mai mult, Gabriela Iacobici este și unul dintre cei mai bogați primari din România. Snoop a dezvăluit că ea deține peste 3.000 de hectare de teren agricol în județul Constanța.

În plus, soția procurorului Grigore-Iacobici, Sonia, și socrul său, Ioan Iacobici, au fost condamnați definitiv în 2015 pentru fraude cu fonduri europene.

Iar procurorul a scris în trei declarații de avere că a primit donații din partea socrilor. De exemplu, în 2024, a primit o donație de 420.000 de lei, echivalentul a 84.000 de euro.

De ce l-a recomandat ministrul Radu Marinescu pe procurorul Iacobici

La nominalizarea procurorului Gil-Julien Grigore Iacobici pentru funcția de adjunct la DIICOT, Radu Marinescu, ministrul Justiţiei, a avut în vedere următoarele aspecte:

– „este un procuror cu o vastă pregătire profesională şi o experientă foarte mare, atât în funcţii de execuţie, cât şi în funcţii de conducere, iar prin proiectul de management, a identificat în mod corect priorităţile de acţiune, punctele slabe ale direcţiei specializate, oportunităţile, precum şi soluţiile pentru realizarea obiectivelor, în vederea creşterii capacităţii operaţionale a DIICOT de combatere a criminalităţii organizate, pentru sporirea calităţii şi eficienţei actului de justiţie şi de identificare a produsului infracţional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;

– domnul procuror a subliniat atât în proiectul de management, cât şi prin discursul susţinut în faţa Comisiei de interviu, că este absolut necesară planificarea riguroasă a activităţii pe toate palierele ierarhice ale DIICOT, demers care va urmări cu precădere corelarea obiectivelor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism cu obiectivele asumate prin Strategia de dezvoltare a sistemului judiciar şi a justiţiei ca serviciu public 2025-2029 şi a planului de acţiune aferent acesteia şi cu obiectivele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

– a evidenţiat în proiectul de management importanţa realizării la nivelul structurii centrale şi a fiecărei structuri teritoriale ale DIICOT a unei analize de risc, care să ducă la identificarea particularităţilor pe care le manifestă fenomenul infracţional în fiecare zonă geografică a ţării. În acest fel, pe lângă obiectivul general al Direcţiei de îndeplinire al rolului constituţional prin creşterea eficienţei în combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, vor trebui identificate obiectivele specifice fiecărei structuri componente, care să permită o alocare eficientă a resurselor umane şi materiale disponibile, conform specificului infracţional al fiecărei zone geografice în parte;

– a pus accentul pe creşterea gradului de digitalizare ca un imperativ pentru fluidizarea şi eficientizarea activităţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;

– a susţinut dezvoltarea unei cooperări eficiente, proactive între procurorii din cadrul direcţiei şi procurorii din parchetele tradiţionale, pe acele linii de activitate unde există o competenţă partajată (trafic de migranţi, trafic de persoane/proxenetism, şi altele), precizând că obiectivul poate fi realizat prin constituirea unor grupuri de lucru pe plan local, unde să poată fi examinate informaţiile cu interes operativ, să se analizeze de la început eventuala competenţă de instrumentare a cauzei, pentru a evita declinări ulterioare de competenţă, cu consecinţe asupra validităţii probatoriului, pierderii unor momente operative, precum şi adoptarea unor strategii comune de lucru pentru structurile de parchet implicate”, potrivit News.ro.

Surse din cadrul CSM au declarat pentru Libertatea că singurul care a primit aviz negativ este procurorul Iacobici.

Secţia pentru procurori a CSM emite un aviz consultativ motivat, după care propunerea făcută de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, este înaintată preşedintelui Nicuşor Dan.

Aviz favorabil de la CSM pentru numirea lui Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef la DIICOT

Secţia pentru procurori a CSM a dat marţi, 10 martie, aviz favorabil propunerii ministrului Justiţiei de numire a lui Codrin-Horaţiu Miron în funcţia de procuror şef la DIICOT.

„Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea ministrului Justiţiei de numire în funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a domnului Codrin-Horaţiu Miron, procuror în cadrul acestei structuri specializate (unanimitate)”, a anunţat CSM.

În prezent, Codrin-Horaţiu Miron este procuror şef serviciu în cadrul DIICOT Timişoara.

Funcţia de procuror-şef al DIICOT rămâne vacantă din 14 aprilie.

Programul următoarelor audieri la CSM

Calendarul următoarelor zile de audieri la CSM:

• 12 martie: ora 10:30 – interviul procurorului Cristina Chiriac pentru funcţia de procuror general al României, ora 13:00 – interviul procurorului Marius Voineag pentru funcția de adjunct al procurorului general al României
• 16 martie, ora 14.00, va avea loc audierea procurorului Viorel Cerbu, propus șef al DNA
• 17 martie: ora 10:30 – interviul procurorului Marinela Mincă pentru funcția de adjunct al DNA, ora 13:00 – interviul procurorului Marius Ștefan pentru funcția de adjunct al DNA.

Avizul CSM este consultativ, decizia finală revenindu-i preşedintelui Nicuşor Dan. Conform Legii 303/2022, preşedintele României poate refuza, motivat, numirea în funcţiile de conducere, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului. Decretul preşedintelui de numire în funcţie sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiţiei.

Nicușor Dan: „Am de o sută de ori mai multe informații decât dumneavoastră”

Conform legii, președintele României are ultimul cuvânt în privința numirii procurorilor propuși de ministrul Justiției, având posibilitatea să accepte sau să respingă nominalizările înaintea semnării decretelor.

Zeci de persoane s-au adunat vineri seară, 6 martie, în fața Palatului Cotroceni, într-un protest împotriva propunerilor ministrului Justiției, Radu Marinescu, pentru conducerea principalelor parchete. Nicușor Dan a ieșit atunci în mijlocul protestatarilor și a făcut mai multe declarații.

„Numirile pe care le voi semna mi le voi asuma”, a precizat președintele, adăugând că rezultatele vor fi vizibile „probabil în șase luni”.

Președintele a mai explicat că deciziile sale se bazează pe informații detaliate și că va monitoriza activitatea celor numiți. „Am de o sută de ori mai multe informații decât aveți dumneavoastră”, a afirmat el.

Nicușor Dan a subliniat că numirile în Justiție necesită timp pentru a produce efecte palpabile. „Oamenii ăștia trebuie să vină, să cunoască instituția și să lucreze cu oamenii pe care îi găsesc acolo. De asemenea, ce pot să vă spun este că periodic mă voi întâlni cu ei, cu șefii acestor instituții”, a punctat președintele.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro