Guvernul ascunde faptele eroice pentru care a fost declarat revoluționar senatorul PSD Nicolae Moga
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Folosind ideea de ”date personale”, Guvernul a secretizat dosarele în baza cărora s-au emis certificate de revoluţionar.
- Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie” este siderat: “Legal, nu este permisă invocarea secretelor atunci când vine vorba de vreun rol în cadrul evenimentelor din ‘89!”.
- Moga refuză și el discuțiile despre întâmplările care i-au dat dreptul să primească un teren la câteva sute de metri de plaja din nordul stațiunii Mamaia, unde a construit în 2011 un hotel de lux.
Nu-mi aduc aminte să-l fi văzut pe Nicolae Moga atunci, pe 22 decembrie, în vreun comitet sau în Casa Alba. Dar, mă rog, profitori ai Revoluţiei sunt mulţi, nu doar domnul Moga.Paul Andreescu, deținut politic din Constanța
Nicolae Moga, 67 de ani, propunerea PSD pentru Ministerul de Interne, este un politician cu state vechi în Constanţa. Prima dată a ajuns la butoanele judeţului la scurt timp după căderea regimului comunist.
Între 1991 şi 1993 a fost subprefectul judeţului Constanţa după ce, în prealabil, a făcut parte din conducerea atomocentralei de la Cernavodă - fanionul producţiei de energie electrică de dinainte de ’89.
Părăsirea funcţiei de reprezentant al Guvernului în teritoriu pentru domeniul privat coincide cu primul bun imobil dobândit vreodată de actualul senator.
Potrivit declaraţiei sale de avere, în 1993, Nicolae Moga devine proprietarul unui teren de 4.608 metri pătraţi în nordul staţiunii Mamaia.
Jumătatea de hectar de teren se află într-o zonă cu vad pentru turismul din zonă. Este amplasat în buza bulevardului Mamaia, la numai 300 de metri de plajă.
După împroprietărirea din 1993, pe terenul din nordul staţiunii Mamaia, parlamentarul a inaugurat, în 2011, un hotel de cinci stele, așa cum a dezvăluit, în 2017, publicația PressOne.
Imobilul a fost construit printr-o firmă la care politicianul deţine acţiuni.
În 2018, pe lângă pensia şi salariul de senator, care s-au ridicat la aproape 40.000 de euro, Moga a încasat dividende încă de 40.000 de euro.
Fapte de curaj, ţinute la secret
Pe 1 decembrie 1990, în Monitorul Oficial este publicată o lege „pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989”.
Pe fundamentul actului normativ, în 1992, preşedintele de atunci Ion Iliescu emite un decret prezidenţial prin care acordă câtorva mii de persoane titlul de "Luptător pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989".
În judeţul Constanţa, 179 de persoane primesc această distincţie.
Printre acestea se numără şi Nicolae Moga.
Senatorul ajunge astfel şi printre cei care primesc compensaţii ca urmare a implicării în acţiunile de răsturnare a regimului comunist.
Certificatul său de revoluţionar, care i-a conferit dreptul de proprietate asupra terenului, a fost eliberat în baza unui dosar care, potrivit legii, trebuie să conţină mărturia sa cu privire la contribuţia la Revoluţie, confirmată de minimum doi martori, plus alte documente concludente.
Acesta se află acum în arhiva Secretariatului de Stat pentru Recunoaşterea Meritelor Luptătorilor Împotriva Regimului Comunist, aflat în curtea Guvernului României.
Laurenţiu Coca, fost senator de Vâlcea şi coleg de partid cu Nicolae Moga, este şeful instituţiei.
El a refuzat solicitarea ziarului de a pune la dispoziţia publicului dosarul de revoluţionar.
Laurenţiu Coca: „Nici noi nu putem să intram în arhivă fără aprobarea judecătorului. Noi ce lucrăm, lucrăm doar pe sentinţele judecătoreşti. Dosarul noi putem să-l dăm la instanţă, dacă ni-l cere şi dacă ne obligă”.
- Care e explicaţia? E ceva de ascuns?
- Nu e nimic de ascuns dar sunt date personale.
- Arhiva este fizic la instituţia dumneavoastră?
- Da, e la noi. E totul închis şi sigilat, pentru că au fost multe probleme cu aceste dosare. Multe au fost furate…
- Deci acum aceste dosare sunt secrete?
- Sunt secrete pentru terţe persoane. Mai este liber pentru cercetători care, fără să facă fotocopii, au acces să facă cercetare istorică. Dar nici aceia nu au acces la nume, ci la documentele istorice, pentru că la întocmirea dosarelor au fost depuse fotografii, documente, unele de la Securitate, altele de la Armată, de la Parchet. Dacă noi am da la oricine acces, putem fi acuzaţi, mâine-poimâine, că au dispărut foi din dosar.
Contactat de Libertatea, Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţie „21 Decembrie 1989”, a spus că nu există nici un fundament pentru ca aceste documentele din arhiva Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor să nu fie puse la dispoziţia publicului.
„Legal, nu este permisă invocarea secretelor atunci când vine vorba de vreun rol în cadrul evenimentelor din decembrie ‘89”, a explicat Teodor Mărieş.
“Misteriosul” domn Moga
Informaţii despre trecutul de revoluţionar al lui Nicolae Moga am găsit, în schimb, la preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuti Politici din Constanţa.
Paul Andreescu a fost declarat duşman al poporului la vârsta de 17 ani şi a fost condamnat la cinci ani de temniţă în puşcăriile comuniste.
În decembrie ’89, fostul deţinut politic a făcut parte din conducerea primului comitet de revoluţionari constituit în clădirea fostei Judeţene de Partid din Constanţa.
“Pe domnul Moga l-am cunoscut în 1992. El a fost membru PNL. Noi am activat în cadrul Alianţei Civice. Nu este singurul care a apărut aşa, deodată. Nu-mi aduc aminte să-l fi văzut atunci, pe 22 decembrie, în vreun comitet sau în Casa Alba. Dar, mă rog, profitori ai Revoluţiei sunt mulţi, nu doar domnul Moga”, a explicat pentru Libertatea Paul Andreescu.
Până să revină în funcţia de subprefect al Constanţei, în anul 2003, Nicolae Moga a mai condus televiziunea Neptun Constanţa, alături de fostul primar Radu Mazăre.
În prezent este la al treilea mandat de senator.
În ciuda insistenţelor, Nicolae Moga nu a răspuns solicitărilor ziarului de a oferi lămuriri cu privire la implicarea sa în evenimentele din 1989.
