Ilie Bolojan, la asumarea răspunderii în Parlament pe măsurile fiscale din pachetul 2: „Cât timp voi fi sprijinit, merg înainte”

Este vorba despre 4 dintre cele 5 proiecte. Singurul proiect pe care partidul condus de George Simion nu îl va ataca prin moțiune de cenzură este cel referitor la pensiile speciale ale magistraților.

Impozitul pe proprietate va crește, ANAF va fi reformat pentru a eficientiza colectarea și a elimina abuzurile, firmele care nu își depun bilanțul contabil timp de 5 luni vor fi radiate, nu vor mai exista mai multe firme în același apartament, reguli de integritate pentru angajații ANAF și ai Vămilor.

„Guvernul României îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din ţara. Autoritatea de Supraveghere financiară, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante pieţe, cea a energiei, cea financiară şi cea de telecomunicaţii. Din păcate, aceste autorităţi de reglementare şi control au ajuns de-a lungul anilor să aibă scheme de personal umflat artificial şi, mai grav, să ajungă la niveluri de salarizare care nu mai au nicio legătură cu realităţile economice din această ţară”, a declarat Ilie Bolojan.

Prin lege se propune o restructurare a acestor autorități: reducere cu 10% a posturilor, restructurarea organigramelor, nu mai pot fi create funcții fără corespondent în nomenclatorul meseriilor, reducerea salariului cu 30% față de tot personalul și conducere, se limitează bonusurile pe care și le pot acorda cei din conducere.

„La ASF, ANR și ANCOM s-au acordat prime și salarii nejustificate”, a declarat șeful guvernului.

Bolojan a anunțat cei trei piloni ai reformei companiilor de stat:

• sa punem capăt câștigurilor nemeritate ale conducerii
• să se eficientizeze activitatea și să se țină seama de indicii de performanță
• oamenii potriviți să ajungă în funcțiile de conducere, concursurile să fie atent monitorizate

„Membrii neexecutivi ai Consiliilor de Administrație vor primi o indemnizație lunară egală cu maxim două salarii medii din acea clasă de activitate. Membrii executivi vor primi maxim trei de astfel de salarii ca venit fix. Dacă sunt performanți și îndeplinesc toate criteriile de performanță, vor putea primi maxim încă două indemnizații ca bonus. Astfel de bonusuri vor putea fi acordate doar o dată pe an și doar în funcție de situațiile financiare. Înainte puteau primi până la 9 indemnizații”, a precizat premierul.

Ilie Bolojan a menționat că a doua măsură se referă la indicatorii de performanță și la plafonarea beneficiilor.

„De acum înainte, cel puțin jumătate din indicatorii de performanță vor fi financiari și vor fi cuantificabili: profit, grad de îndatorare, investiții realizate. Nu vom mai plăti pentru numărul de ședințe ținute, ci pentru ceea ce se întâmplă după acele ședințe. Am plafonat diurnele, sporurile, mașinile de serviciu de alte beneficii care, în unele cazuri, erau folosite abuziv și discreționar ca supliment de venit”, a mai anunțat Bolojan, citat de Agerpres.

Potrivit premierului, Consiliile de Administrație vor fi mai mici cu aproximativ o treime decât în prezent.

El a mai anunțat că un funcționar public va putea face parte dintr-un singur consiliu de administrație.

„A patra măsură este: putere mai mare pentru agenția guvernamentală care supraveghează numirile în companiile publice și performanțele lor. Agenția pentru monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice va deveni pivotul acestui sistem. Va valida sau anula procedurile de selecție, va veghea ca indicatorii de performanță să fie stabiliți corect, să fie respectați. Va crea un nucleu de profesionalizare pentru viitorii membri ai consiliilor. Un management va face economii semnificative, va oferi servicii mai bune, iar banii economisiți îi vom putea aloca acolo unde nevoile sunt cele mai mari”, a subliniat premierul.

Premierul a spus că, deşi bugetele pentru sănătate au crescut an de an, deşi au fost creşteri salariale mari în anii trecuţi şi s-au făcut investiţii în sistem, acest lucru nu s-a reflectat în îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale pentru pacienți.

„Subliniez trei direcţii importante la aceste reforme. În primul rând, reforma pe care o propunem azi porneşte de la principiul reorientării pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate. Din eliminarea internărilor care nu sunt necesare şi tratarea pacienţilor la medicul de familie sau de specialitate, se pot economisi peste 3 miliarde de lei care se fie redirecţionaţi tot pentru servicii medicale”, a spus Bolojan în Parlament.

„Pentru a asigura un management profesionist în spitale, contractele vor fi pe bază de indicatori de performanţă, evaluarea se va face transparent şi se elimină numirile fără concurs. Creşte responsabilitatea managerilor şi a şefilor de secţie. Se introduc sancţiuni clare şi mecanisme pentru recuperare asumelor pentru servicii fictive, practică prin care s-au sifonat uneori bani de la buget”, a adăugat premierul.

Premierul a vorbit despre reforma pensiilor magistraților și a vârstei de pensionare, dând asigurări că măsurile nu sunt luate împotriva magistraților și nici nu vor afecta independeța Justiției, ci este vorba doar de o echilibrare socială necesară.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a spus Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a cerut de la tribuna Parlamentului sprijin pentru acest al doilea pachet de măsuri fiscale menit „să echilibrez statul român”.

„Avem în multe locuri privilegii, speciali, excepţii, risipă şi sinecuri. Fiecare se descurcă cum poate. În multe locuri, unii îşi angajează rudele, alţii îşi măresc indemnizaţiile, alţii fac raportări false, ca să încaseze mai mult. Şi atunci, eu vă întreb pe dumneavoastră, aceasta este România pe care ne-o dorim? Aceasta este România pe care vrem să o lăsăm copiilor şi nepoţilor noştri? Eu zic că nu. De aceea vă rog să susţineţi întregul pachet de reforme şi toate proiectele pentru care astăzi ne angajăm răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului”, a declarat premierul care susține că rămâne fidel celor trei principii enumerate constant:

• ordine în finanțe
• buna guvernare
• respect pentru cetățeni

Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD „garantează” că partidul nu va părăsi guvernarea. El a subliniat că deciziile în coaliție se iau consultând baza partidului și respectând procedurile statutare.

Premierul Bolojan a amenințat ieri cu demisia dacă acest al doilea pachet de măsuri nu va fi adoptat.

Măsurile luate de Guvernul Bolojan au ca scop reducerea cheltuielilor statului, după ce, anul trecut, România a avut cel mai mare deficit din Europa, de 9,3% din PIB.

Totul a plecat de la faptul că vineri, 29 august, după ședința de Guvern, premierul Bolojan a spus în fața presei că pachetul pentru administrația publică nu a fost adoptat, cum era programat: „Pe ordinea de zi au fost 5 din cele 6 pachete propuse pentru adoptare prin procedura de asumare a răspunderii. Cel de-al șaselea, pachetul pentru administrația publică, urmează să fie discutat duminică, când foarte probabil vom avea o nouă ședință de Guvern. La finalul săptămânii viitoare, toate cele 6 pachete vor putea fi adoptate”.

Iar duminică, 31 august, după aproape 5 ore de discuții în coaliție la Palatul Victoria, PSD s-a opus pachetului/proiectului reformei administrației publice în forma dorită de PNL, motiv pentru care șeful Executivului și al PNL s-a enervat și a închis discuțiile, potrivit informațiilor Libertatea. Drept urmare, nu a mai avut loc nici ședința de Guvern.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE