Hamas nu renunță la arme și refuză orice dominație străină în Gaza, înainte de prima reuniune a Consiliului pentru Pace, la care a fost invitată și România

„Incriminarea rezistenței, a armelor sale și a celor care au condus-o este ceva ce noi nu ar trebui să acceptăm”, a spus Khaled Mashal în timpul unei conferințe la Doha.

Potrivit acestui lider al Hamas, armamentul este o parte integrantă a „rezistenței” antiisraeliene în teritoriile palestiniene.

„Atât timp cât există ocupație, există rezistență. Rezistența este dreptul popoarelor aflate sub ocupație. Este ceva de care națiunile sunt mândre”, a declarat Khaled Mashal, un fost șef al biroului politic al Hamas care conduce în prezent biroul pentru diaspora al mișcării islamiste palestiniene.

Un armistițiu fragil între Israel și Hamas

După instituirea unui armistițiu între Israel și Hamas pe 10 octombrie, planul președintelui american Donald Trump pentru a pune capăt definitiv războiului dintre cele două părți a intrat la jumătatea lunii ianuarie în cea de-a doua fază, ce prevede în special dezarmarea mișcării islamiste și retragerea treptată a armatei israeliene din Fâșia Gaza.

Însă Hamas, care deține controlul în Gaza din 2007 încoace, consideră dezarmarea o linie roșie, deși nu exclude să-și predea armele unei viitoare autorități palestiniene. Autoritățile israeliene estimează că Hamas mai dispune de circa 20.000 de luptători și zeci de mii de arme în Gaza.

Administrarea Fâșiei Gaza, distrusă de doi ani de război, ar urma să fie încredințată într-o fază de tranziție unui comitet format din 15 tehnocrați palestinieni, sub egida Consiliului pentru Pace înființat de Donald Trump și aflat sub autoritatea președintelui american.

Prima reuniune a Consiliului pentru Pace

Donald Trump a invitat aproximativ 60 de țări în Consiliul pentru Pace, printre care și România, și a stabilit o taxă de un miliard de dolari pentru un loc permanent, probabil cu intenția de a strânge 60 de miliarde de dolari din cele 70 de miliarde necesare, conform estimărilor, pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, un proiect asumat de Jared Kushner, ginerele președintelui american.

Douăzeci de țări au acceptat deocamdată invitația președintelui american, iar prima reuniune este programată pentru 19 februarie, la Institutul American pentru Pace din Washington D.C., redenumit acum două luni Institutul pentru Pace Donald J. Trump. România a fost, de asemenea, invitată la reuniunea inaugurală a Consiliului pentru Pace, deși țara noastră încă analizează dacă să se alăture sau nu acestui proiect global.

Potrivit Axios, reuniunea din 19 februarie va fi mai degrabă o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în condițiile în care Jared Kushner a prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos un plan pentru Gaza postbelică, cu 180 de zgârie-nori, două orașe precum Dubai, o zonă de turism litoral, un centru industrial, un port nou etc. Ginerele lui Trump și-a exprimat dorința ca primele investiții să vină de la guverne.

Hamas cere ca palestinienii să fie conduși de palestinieni

Khaled Mashal a îndemnat Consiliul pentru Pace să adopte o „abordare echilibrată” care să permită reconstrucția Fâșiei Gaza și afluxul de ajutor umanitar în enclava palestiniană, dar a atenționat că Hamas nu va accepta o „dominație străină”.

„Aderăm la principiile noastre naționale și respingem logica tutelei, orice intervenție externă sau revenire sub un mandat, indiferent sub ce formă. Palestinienii trebuie să fie guvernați de palestinieni. Gaza aparține locuitorilor din Gaza și Palestinei. Nu vom accepta o dominație străină”, a subliniat acest lider al Hamas.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE