Donald Trump a semnat carta Consiliului pentru Pace pe scena de la Davos, alături de lideri mondiali

Lansarea Consiliului pentru Pace, pe scena de la Davos

Donald Trump a condus ceremonia de semnare a Cartei fondatoare împreună cu lideri și oficiali de rang înalt din 19 țări, inclusiv aliați precum Viktor Orban (Ungaria) și Javier Milei (Argentina).

„Sunt, în majoritatea cazurilor, lideri foarte populari, în unele cazuri nu chiar atât de populari. Așa e viața”, a declarat Trump.

Inițial conceput pentru a supraveghea pacea în Gaza după conflictul dintre Hamas și Israel, mandatul consiliului a fost extins pentru a include soluționarea conflictelor internaționale. Acest fapt a stârnit îngrijorări că Trump dorește să creeze un rival pentru Organizația Națiunilor Unite. Cu toate acestea, liderul american a subliniat că noul organism va colabora cu ONU.

Invitați controversați la Consiliul pentru Pace

Componența consiliului a atras critici, mai ales după ce președintele rus, Vladimir Putin, acuzat de invadarea Ucrainei în 2022, a fost invitat să facă parte din organizație. Trump a declarat că Putin a acceptat invitația, în timp ce liderul rus a menționat că încă analizează propunerea.

Un alt aspect controversat este taxa de un miliard de dolari pentru statutul de membru permanent, ceea ce a determinat critici conform cărora consiliul ar putea deveni o versiune „pe bani” a Consiliului de Securitate al ONU.

Absența aliaților-cheie în Consiliul pentru Pace

Marea Britanie și Franța, aliați tradiționali ai SUA, au refuzat să participe la ceremonie. Londra și-a exprimat scepticismul joi, anunțând că nu va lua parte la eveniment.

Printre semnatarii prezenți pe scenă s-au numărat lideri apropiați de Trump și state precum Bahrain, Maroc, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Indonezia, Iordania, Kazahstan, Kosovo, Pakistan, Paraguay, Qatar, Arabia Saudită, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan și Mongolia.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, vizat de un mandat de arestare din partea Curții Penale Internaționale pentru războiul din Gaza, a anunțat că va adera la consiliu, dar nu a participat la ceremonie.

De asemenea, Nicușor Dan, președintele României, a anunțat că „salută inițiativa președintelui Statelor Unite ale Americii” referitoare la crearea Consiliului pentru Pace, dar a precizat că el „a demarat un aprofundat proces de analiză” pentru a vedea oportunitatea implicării țării noastre.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că „prioritatea consiliului este, în primul rând, să asigure că acest acord de pace în Gaza devine durabil”. Trump a adăugat că Hamas trebuie să se dezarmeze în următoarea etapă a acordului de încetare a focului, avertizând că, în caz contrar, „va fi sfârșitul lor”.

Întâlnirea cu Volodimir Zelenski și negocierile cu Vladimir Putin

Un alt motiv de îngrijorare pentru aliații SUA este includerea lui Vladimir Putin în consiliu, mai ales pentru Ucraina, care continuă să caute sfârșitul invaziei Moscovei, începută în 2022. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se va întâlni cu Donald Trump la Davos pentru a discuta despre un posibil acord de încetare a focului în Ucraina, o provocare diplomatică majoră pentru liderul american.

Între timp, trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, urmează să călătorească la Moscova pentru discuții cu Putin.

„Cred că am ajuns la o singură chestiune de rezolvat și am discutat deja mai multe variante. Asta înseamnă că este o problemă soluționabilă”, a declarat Witkoff, fără a oferi detalii. Witkoff a mai precizat că el și Jared Kushner, ginerele lui Trump, nu vor rămâne peste noapte la Moscova, urmând să zboare direct la Abu Dhabi pentru discuții „militare la nivel înalt”.

Negocieri adiționale la Davos

În paralel, Zelenski și-a exprimat temerea că eforturile lui Trump de a prelua controlul Groenlandei ar putea distrage atenția de la conflictul cu Rusia. Subiectul Groenlandei a fost recurent la Davos, amenințând relațiile transatlantice. Trump a anunțat miercuri seară, după o întrevedere cu șeful NATO, Mark Rutte, că a ajuns la un „cadru al unui viitor acord” și că va amâna tarifele prevăzute să intre în vigoare la 1 februarie pentru aliații europeni.

Potrivit unei surse apropiate discuțiilor, citată de AFP, un pact de apărare din 1951 privind Groenlanda ar urma să fie renegociat în cadrul acestui acord.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE