Cuprins:
Cu mai mulți în urmă, până să se ocupe de paza lui Călin Georgescu, fostul luptător în Legiunea Străină a fost de mai multe ori, între 2012 și 2018, în serviciul lui Frank Timiș, fondatorul Roșia Montană Gold Corporation, firma care a încercat, în zadar, să exploateze aurul din Munții Apuseni. Ulterior, alți trei ani a fost la dispoziția unei mari corporații chineze.
Trecând de la un angajator la altul, la pachet cu minele africane pe care le avea în grijă, Horațiu Potra a tranzacționat milioane de dolari în cei șase ani petrecuți în slujba lui Timiș și a corporației chineze, după cum arată investigația realizată de sursa citată.
În luna aprilie a anului 2012, la momentul angajării sale, Horațiu Potra ocupa funcția de director de securitate la African Minerals Limited (AML), conform cărții sale de vizită. AML, înființată de Frank Timiș, cu sediul la Londra, este o firmă cu interese în Sierra Leone.
Minele aflate în Sierra Leone adăpostesc aur și diamante, dar și rutil. În urmă cu 21 de ani, în 2004, miliardarul Frank Timiș a luat frâiele unei escrocherii locale cu concesiuni diamantifere de la apropiați ai lui Ahmad Tejan Kabbah, al treilea președinte al Sierra Leone.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_cc395dc9e58e1093ab1b0f1f6a7376a8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/02/utilaje-surprinse-in-orasul-koidu-din-sierra-leone-1024x679.jpg)
Astfel, Timiș a a ajuns să aibă pe mână zăcăminte de mare valoare și să profite de pe urma unei alianțe în Freetown, capitala Sierra Leone.
Minele din Tonkolili
Acțiunile African Minerals Limited, care erau listate pe bursa alternativă din Londra (AIM), au înregistrat o creștere moderată. Însă, în 2010, acest lucru avea să ia o întorsătură spectaculoasă. Valoarea lor s-a triplat, iar miliardarul spunea că a dat peste un depozit de magnetită în Tonkolili, district situat în provincia de nord a Sierra Leone, care găzduiește a doua cea mai mare mină de fier din Africa.
Întregul zăcământ a fost estimat la 11,9 miliarde de tone, cu o durată de exploatare de 60 de ani. Astfel, în vara aceluiași an, în august, miliardarul Frank Timiș parafa cu guvernul din acest stat o înțelegere privind exploatarea zăcămintelor, în ciuda plătea „redevențe minimale”, arată sursa citată.
Proiectul prezenta perspective promițătoare și beneficia de un cadru politic favorabil. Aceste condiții au creat premisele pentru atragerea unor investiții semnificative pe piața de capital din Londra, deschizând calea către liga marilor furnizori de materii prime.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_f804186d2ec32125be7bfb547ca170ff.jpg)

În consecință, milionarul și-a îndreptat atenția asupra minelor din Tonkolili, mizând totul pe această oportunitate. Afacerea lui Frank Timiș în Sierra Leone a atras atenția companiilor chineze, ducând la o creștere semnificativă a operațiunilor sale.
Corporațiile din China erau în plină expansiune economică în Africa la acea vreme. Prima companie interesată a fost China Railway Materials Commercial Corporation, controlată în totalitate de guvern, care a și achiziționat 12,3% din acțiunile African Minerals Limited.
Frank Timiș, în topul milionarilor Forbes
China voia depozitele de fier, iar, în luna septembrie a anului 2011, compania Shandong Iron and Steel Group a cumpărat 25% din acțiunile Tonkolili Iron Ore Ltd, o subsidiară prin care compania lui Timiș gestiona exploatările din centrul țării.
Tranzacția a impulsionat semnificativ afacerile lui Timiș în regiune. Obiectivul principal al investiției a fost dezvoltarea infrastructurii pentru transportul minereului de fier din Tonkolili către navele chinezești ancorate în Port Loko. Planul includea construcția unei căi ferate noi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_528535f70c36c228c7b9de0310e473f0.jpg)
Astfel, firma miliardarului român a devenit cel mai mare angajator din Sierra Leone, cu peste 10.000 de angajați. Proiectul a transformat o mare parte a țării într-un șantier, dar a provocat și relocări ale populației indigene.
Succesul proiectului era uriaș, având în vedere că acțiunile înregistrau o creștere spectaculoasă pe bursă. Ba mai mult, Frank Timiș era inclus și în topul milionarilor Forbes, având o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari.
Declinul lui Frank Timiș
Ulterior, afacerile miliardarului în Sierra Leone au intrat în declin. Epidemia de Ebola și fluctuațiile prețului fierului au afectat grav operațiunile.
În luna decembrie a anului 2014, Timiș nu a putut achita o datorie de 170 de milioane de dolari către partenerii chinezi, iar ei au luat 75% din acțiunile subsidiarei din Tonkolili.
Deși chinezii preluaseră controlul, Horațiu Potra a continuat să lucreze. În ceilalți trei ani pe care i-a petrecut la AML, fostul mercenar a primit peste 8 milioane de dolari prin firma sa offshore din Malta, pentru securitate.
La momentul angajării sale, Potra a decis să-și mute domiciliu în Londra, pe Walton Street 61. El fusese angajat de Timiș pentru a păzi oameni, dar și pentru a asigura siguranța transporturilor.
Călătoriile pe ruta Marea Britanie – Africa de Vest erau aproape la ordinea zilei pentru Horațiu Potra, care utiliza mai ales pașaportul francez. De asemenea, aeronavele închiriate de companie aterizau des, avându-l pe fostul luptător în Legiunea Străină la bord, pe aeroportul Lungi din capitala Sierra Leone.
A adus mercenari români în Sierra Leone
Pentru a proteja centrele logistice din Sierra Leone, Potra și-a adus mercenari români și a recrutat și localnici. Chiar și după ce Timiș a fost scos din afacere, chinezii au apreciat munca depusă de fostul mercenar și l-au răsplătit pentru serviciile sale cu milioane.
El își încasa banii prin intermediul unei companii offshore din Malta, AO Futuro LTD, fondată în octombrie 2014 și operațională între aprilie 2015 și aprilie 2018. Ulterior, îi transfera către alte „buzunare”.
De asemenea, în poveste apare și o româncă, care se ocupa de contul entității offshore, deschis la o bancă românească. Din banii obținuți de la chinezi, aproape 8 milioane de dolari, Potra a redistribuit peste 3,5 milioane de dolari către alte două firme offshore deținute de el sau pe persoană fizică, între 2015-2018.
Fiind întrebat despre tranzacțiile pe care le-a realizat prin intermediul companiei din Malta, Potra a spus: „Care-i problema ta că am câștigat bani în străinătate și i-am cheltuit în România?! Mai bine te-ai interesa cine fură și trimite afară din țară banii poporului, bani din care probabil sunteți plătiți și voi, ăștia cu presa anti-românească! Mersi!”.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Mihai111 • 06.02.2025, 19:32
Atunci de ce a cheltuit statul român pentru transportul celor 288 de mercenari ai lui Potra din Rwanda la Otopeni săptămâna trecută? Avion charter Otopeni - Rwanda - Otopeni, 288 pasageri, echipaj, avion, combustibil, taxe aeroport, culoar de trafic aerian, etc… Pe bani publici? De ce?

Elgabri • 06.02.2025, 19:02
Pai Potra e Patriot cum sa slujasca el interesele celor care au venit sa ne fure tara Rosia Montana Gold Corporation ?? Incurcate sant caile Domnului celor patrioti.

Oprisan.G • 06.02.2025, 18:09
Nu ne intereseaza ce face Potra prin tari africane. Ne intereseaza de tagma jefuitorilor din Romania care si-au luat tara pe persoana fizica si de cum vor raspunde in fara legii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ab728aba05a09fb91d8c2ae78e9bc305.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb9cda2065cd7ac8e5ca8716e8a1e6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_9e4524d2906bb5e0d58a751713926784.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_17a05b010392bdf93efddbe21e96e859.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b654fd5fa59bde962f82d0d47b378d87.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8139378a34e2e3e40388c629f53fe950.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9d11732925c622dcac2c6cd0175b7f5a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_57d55891c5a120116fd44147cf490e3a.jpg)