O decizie pronunțată de o instanță a Curții de Apel București pune administrația din Brașov în fața unei dileme juridice fără precedent. Judecătorii au obligat Primăria Brașov să emită retroactiv o autorizație de construire pentru un imobil extins ilegal în Poiana Brașov, deși legislația națională în vigoare prevede în mod expres că astfel de construcții ridicate fără acte în zonele turistice trebuie demolate, relatează G4Media.
Cuprins:
Hotărârea definitivă vine pe fondul unor modificări făcute în compunerea completului de judecată chiar în timpul desfășurării procesului.
Cazul vizează un hotel din Poiana Brașov aflat în portofoliul societății Aurelius Împăratul Romanilor SA, firmă controlată de omul de afaceri Aurel Munteanu, fost fotbalist la Sportul Studențesc.
Decizia pune municipalitatea brașoveană într-o situație imposibilă, fiind nevoită să aleagă între executarea unei hotărâri judecătorești și respectarea legii.
Istoria litigiului începe cu fostul complex cunoscut în perioada comunistă sub numele de Piscina Cristal din Poiana Brașov.
Privatizat în anii 2000, imobilul a fost preluat de firma lui Aurel Munteanu, care în anul 2003 a obținut o autorizație de construire pentru renovare, modernizare și extindere cu un corp de clădire având regimul de înălțime P+2 (parter și două etaje).
Trei ani mai târziu, în locul clădirii aprobate, a apărut un edificiu cu un regim de înălțime D+P+7E (demisol, parter și șapte etaje).
În 2006, Primăria Brașov a acționat firma în instanță solicitând demolarea etajelor construite ilegal. Tribunalul Brașov a respins însă cererea de demolare pe motiv că firma inițiase demersuri pentru intrarea în legalitate prin obținerea unui certificat de urbanism.
După ce decizia a rămas definitivă în 2007, compania a abandonat demersurile administrative și nu a mai solicitat avizele și autorizația propriu-zisă.
Cadrul legal s-a schimbat radical în anul 2010, când Guvernul a adoptat OUG 41/2010. Actul normativ a stabilit o regulă strictă: prin derogare de la dreptul comun, construcțiile ridicate ilegal în zonele de interes turistic nu mai pot fi autorizate retroactiv, ci trebuie demolate.
Cu toate acestea, societatea a reluat ulterior cererile de intrare în legalitate, însă Primăria Brașov le-a respins în mod repetat, invocând interdicția expresă impusă de ordonanță.
În iunie 2023, firma Împăratul Romanilor SA a dat în judecată Primăria Brașov la Tribunalul București, acuzând un refuz nejustificat și abuz de putere.
În mai 2025, Tribunalul București a respins cererea firmei, confirmând că refuzul primăriei a fost unul corect și obligatoriu în raport cu prevederile OUG 41/2010.
Dosarul a ajuns în recurs la Curtea de Apel București, fiind repartizat inițial unui complet format din judecătorii Cosmin Mitroi, Ana-Maria Iftinca și Ovidiu Spînu.
În februarie 2026, firma a solicitat preschimbarea și devansarea termenului de judecată, însă completul a respins cererea, motivând prin complexitatea cauzei și aglomerarea rolului instanței.
La scurt timp după acest refuz, componența completului s-a modificat. Judecătorii Ana-Maria Iftinca și Ovidiu Spînu au fost înlocuiți de Simona Duica, președinta Secției a IX-a de contencios administrativ, și Georgeana Viorel, vicepreședinta Curții de Apel București.
Noul complet reconfigurat a reluat din oficiu cererea de devansare a termenului și a devansat prima ședință pentru data de 14 mai 2026.
În aceeași zi, instanța a dezbătut fondul și a pronunțat decizia definitivă prin care obligă Primăria Brașov să elibereze autorizația de construire.
Specialiștii în drept administrativ arată că soluția pronunțată de Curtea de Apel București creează un precedent vulnerabil din punct de vedere legal, deoarece ordonanța din 2010 interzice explicit emiterea unor astfel de autorizații în zonele turistice, iar un primar nu poate acționa în directă contradicție cu legea.
Primarul municipiului Brașov, George Scripcaru, s-a declarat blocat de consecințele acestei hotărâri.
Edilul a precizat că se află într-o situație extrem de dificilă, deoarece eliberarea unei autorizații fără respectarea condițiilor legale constituie o abatere, însă ignorarea unei decizii judecătorești definitive atrage la rândul ei sancțiuni.
Conducerea primăriei și echipa de juriști analizează în prezent formulele administrative prin care pot gestiona sentința fără a încălca cadrul legislativ național.