Iata cum ‘s-a rupt’ Biserica

Marea Schisma este un eveniment ce a impartit crestinismul in doua mari ramuri: cea de vest (catolica) si cea de est (ortodoxa). Anul in care s-a petrecut este 1054, desi tensiunile datau de multa vreme intre crestinatatea latina si cea greaca.

Prea Fericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane (dreapta), impreuna cu PS Petru Gherghel, episcopul Diocezei romano-catolice de la Iasi, au lasat deoparte diferendele care au dus in 1054 la ruptura dintre Bisericile pe care le reprezinta si au participat in luna ianuarie a acestui an la cea de-a o suta aniversare internationala a ‘Rugaciunii pentru unitatea crestinilor’, desfasurata timp de opt zile in toate bisericile ortodoxe si catolice din tara

Crestinismul este una din cele trei mari religii monoteiste (care recunoaste o singura divinitate – n.r.), alaturi de iudaism si islamism. Avand drept figura centrala pe Iisus Hristos, profetul din Nazaret, crestinismul imprumuta traditii din iudaism, imbogatite cu invataturile Noului Testament. Termenul de crestin provine, prin latina populara, de la grecescul Christos, adica ‘Cel uns’.

De-a lungul veacurilor, cel putin in ceea ce priveste forma, multe elemente din crestinismul primordial s-au pierdut pana in zilele noastre, aparand insa altele noi. Una dintre consecintele acestor modificari a fost aparitia celor doua mari ramuri ale crestinismului: ortodoxa si romano-catolica.

Daca la inceput disputele asupra egalitatii in drepturi a tuturor episcopilor din vest si a patriarhilor din est erau pur teoretice, o schimbare radicala s-a produs in momentul divizarii Imperiului Roman in partea apuseana, cu capitala la Roma, si partea rasariteana, cu capitala la Constantinopol.

In timp ce Constantinopolul se baza in solicitarea unei pozitii mai inalte pe argumentul ca era ‘Noua Roma’, patriarhul Romei considera ca el, ca succesor al Sfantului Petru, primul dintre apostolii lui Iisus, trebuia sa aiba intaietate.

Pe plan spiritual, ruptura dintre Roma si Constantinopol s-a produs lent, punctul culminant fiind excomunicarea reciproca a celor doua Biserici, ce a avut loc in anul 1054, numita si Marea Schisma.

Lumea crestina s-a impartit si astfel au luat nastere doua Biserici separate: cea ortodoxa, cu centrul la Constantinopol, si cea romano-catolica, cu centrul la Vatican.

Pastele e socotit dupa douacalendare – iulian si gregorian

In esenta, crestinismul catolic nu are extrem de multe diferente fata de cel ortodox. Cea mai vizibila este stabilirea datei Pastelui, una dintre cele mai importante sarbatori crestine. Pentru a calcula data invierii lui Iisus Biserica rasariteana foloseste calendarul iulian, in timp ce Biserica apuseana utilizeaza calendarul gregorian.

Cauze politice
Roma n-a mai fost capitala imperiului

Schisma se poate constata si urmari mai bine de cand imparatul Diocletian (284-305) a impartit imperiul, in anul 286, in Imperiul de Rasarit, cu capitala la Nicomidia, si Imperiul de Apus, cu capitala la Roma, intelegand ca exista o lume orientala, cu conceptiile si mentalitatea ei, deosebita de cea occidentala. Acest fapt l-a determinat pe Constantin cel Mare (306-337) sa mute capitala, pe data de 11 mai 330, de la Roma la Constantinopol, ‘cetatea eterna’ fiind impinsa pe plan secund in imperiu. Majoritatea istoricilor sunt de acord ca aceasta este adevarata cauza a schismei.

Cauze religioase
Latinii au „modificat” Crezul

O cauza ar fi dogma Filoque, acea dogma din Crez care potrivit catolicilor spune ca ‘Duhul Sfant purcede de la Tatal si de la Fiul’, dar care in opinia ortodocsilor ‘purcede doar de la Tatal’. O diferenta aparent minora, dar care a rupt in doua crestinatatea si a provocat una dintre cele mai inversunate dispute teologice intre Orient si Occident, nesolutionate nici azi. Latinii au fost acuzati ca au modificat si au introdus in rugaciunea Crezul, in 1014,  la ordinul Papei Benedict al VIII-lea, sintagma de mai sus, care din punctul de vedere al grecilor e nelegitima si intolerabila. Motivul? Conciliile ecumenice ulterioare celor de la Constantinopol si Calcedon (atunci cand a fost definitivat Crezul) au interzis categoric orice adaos la simbolul credintei.

Consecintele rupturii
Turcii au cucerit Constantinopolul

Dupa schisma, grecii au avut din ce in ce mai mari probleme cu apararea imperiului, gasindu-se intr-o situatie disperata in fata amenintarii otomane. Ajutorul apusean era totdeauna conditionat de acceptarea autoritatii de la Roma, lucru care adancea si mai mult ruptura dintre cele doua tabere. Adevarata si iremediabila ruptura intre cele doua Biserici s-a produs prin cucerirea Constantinopolului, la 13 aprilie 1204, de catre cruciati, fapt care a condus la slabirea grava a Imperiului Bizantin. Aceasta a fost una din cauzele principale ale cuceririi acestuia de catre turci la 29 mai 1453.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE