ÎCCJ decide astăzi dacă obligă Guvernul să plătească 5 miliarde de lei, salarii restante ale magistraților

Curtea de Apel a obligat Guvernul să plătească restanțele

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a dat câștig de cauză ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite sumele restante, inclusiv prin rectificare bugetară.

Prin hotărârea pronunțată pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea formulată de Înalta Curte și a stabilit că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante.

Instanța a mai decis că Executivul trebuie să pună în aplicare hotărârea în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a acesteia.

În cazul în care termenul nu este respectat, hotărârea prevede:

• penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere;
• o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere.

Guvernul contestă obligația de a aloca fonduri

În fața Înaltei Curți, reprezentantul Guvernului a susținut că decizia Curții de Apel este nelegală, argumentând că o instanță nu poate obliga Executivul să aloce fonduri suplimentare unei anumite categorii profesionale.

Executivul a cerut sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din Legea contenciosului administrativ, pentru a clarifica dacă instanțele pot impune rectificări bugetare și pot stabili obligații financiare peste limitele aprobate prin legea bugetului.

Totodată, Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), cerând suspendarea procesului până la pronunțarea instanței europene.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a sesizat Curtea Constituțională privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte.

„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative”, declara atunci Ilie Bolojan.

Potrivit acestuia, elaborarea bugetului de stat și efectuarea rectificărilor bugetare reprezintă atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

Executivul susține că instanțele au competența de a interpreta și aplica legea, însă nu pot obliga Guvernul să aloce fonduri suplimentare prin rectificări bugetare.

Cum au apărut restanțele salariale

Sumele aflate în dispută provin din majorări salariale stabilite retroactiv în urma unor hotărâri judecătorești.

În 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru alinierea la alte decizii definitive pronunțate în sistemul judiciar.

Majorarea produce efecte retroactive începând cu anul 2018, ceea ce a generat obligația plății unor restanțe salariale importante.

În proiectul bugetului de stat pentru 2026, Ministerul Finanțelor prevăzuse aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, bani destinați achitării acestor drepturi restante.

Ulterior, Guvernul a decis amânarea unei părți din plăți și redirecționarea fondurilor către un pachet de ajutoare sociale.

Argumentele Înaltei Curți

În acțiunea formulată împotriva Guvernului și semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, instanța supremă susține că neplata drepturilor salariale afectează dreptul de proprietate al magistraților care dețin titluri executorii rămase neexecutate de peste zece ani.

Totodată, ÎCCJ apreciază că refuzul Executivului de a pune în aplicare hotărârile judecătorești afectează principiul separării puterilor în stat și autoritatea instanțelor de judecată.

Hotărârea pe care Înalta Curte o va pronunța astăzi este definitivă și poate avea consecințe importante atât pentru bugetul de stat.

Dacă soluția Curții de Apel va fi menținută, Guvernul va fi obligat să achite aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând salarii restante ale magistraților și să pună în executare hotărârea în termenul stabilit de instanță, sub sancțiunea penalităților prevăzute de lege.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro