Impactul măsurilor fiscale asupra românilor: frustrare crescândă pe elita care a avut „partea leului” timp de decenii

Măsurile de austeritate riscă să erodeze „contractul social” dintre stat și cetățeni

După decenii de corupție și risipă a banilor publici, românii care nu au beneficiat niciodată de privilegii simt că sunt din nou cei care trebuie să plătească pentru greșelile altora. Această situație alimentează frustrarea și neîncrederea în stat, ducând la o divizare tot mai accentuată a societății.

Psihologul Bogdan Stoian, cu expertiză în psihologie clinică și tehnici de comunicare, a analizat modul în care sunt percepute măsurile guvernamentale.

Conform analizei sale, publicată de Analiză Bogdan Stoian, marea masă a populației se unește în frustrarea față de o mică elită care pare să fi beneficiat cel mai mult în ultimele decenii.

Sentimentul de nedreptate socială

Mulți români resimt un puternic sentiment de nedreptate socială în fața măsurilor fiscale drastice. Oamenii care și-au plătit mereu dările și nu au beneficiat de privilegii speciale simt că sunt acum chemați să suporte povara greșelilor și furturilor altora.

„Mesajul psihologic resimțit de cetățeanul de rând este: «Eu am fost corect și nu am primit nimic în plus de la stat, alții au furat sau au risipit, iar acum tot eu trebuie să plătesc nota de plată pentru ce au făcut ei.» Se creează astfel un narativ al injustiției în care statul apare ca un hoț ce vine să ceară sacrificii de la cetățenii onești”, arată analiza lui Bogdan Stoian.

Un sondaj recent (MKOR – Consumer Sentiment 2025) confirmă această percepție. Trei din patru români (74%) resping categoric ideea de noi majorări de taxe fără a vedea reduceri concrete ale privilegiilor și transparență în cheltuirea banilor publici.

Reacții psihologice și „haiducia socială”

Pe fondul acestei stări de spirit, reacțiile psihologice ale multor români variază între furie, dezamăgire și resemnare cinică. Apare un pericol major: eroziunea „contractului social”.

Când cetățenii simt că statul nu își respectă obligațiile, ei pot fi tentați să nu mai respecte regulile cu aceeași strictețe.

„În acest context semnifică tendința unor oameni altminteri onești de a sfida autoritatea fiscală pe care o percep ca fiind nedreaptă. Cu alte cuvinte, «dacă statul mă nedreptățește, de ce să mai fiu corect 100% în plata taxelor?» Psihologic, este un mecanism de autoapărare și restabilire simbolică a dreptății: individul consideră că echilibrează balanța (prin evaziune mică, munca la negru, ascunderea veniturilor) asemeni unui haiduc modern, justificându-și fapta prin «statul oricum ne fură pe noi prin taxe injuste»”, explică Bogdan Stoian.

Diferențe între categoriile sociale

Reacția de nedreptate și frustrare nu este uniform distribuită în societate. Diferite categorii sociale resimt diferit povara măsurilor fiscale:

1. Angajații din mediul privat și micii antreprenori par a fi cei mai vocali în a denunța situația. Mulți se simt descurajați și văd măsurile ca pe o lovitură directă împotriva celor care creează locuri de muncă.
2. Angajații „obișnuiți” din sectorul public, cu salarii relativ mici, resimt măsurile de înghețare a salariilor și reducere a sporurilor ca pe o pedeapsă colectivă nemeritată.
3. Pensionarii și categoriile vulnerabile simt o deziluzie amară, generând anxietate și nesiguranță.
4. Categoria privilegiaților, deși numeric redusă, se află într-o poziție defensivă, resimțind ostilitatea crescândă din partea populației.

„Din punct de vedere psihologic, o asemenea polarizare erodează sentimentul de solidaritate socială. Atunci când categorii întregi simt că nu există fair-play în împărțirea poverilor, predispoziția lor de a coopera scade, iar tensiunile pot escalada în conflicte deschise. De exemplu, proteste de stradă, greve, vot de blam la alegeri pentru partidele «sistemului», etc”, precizează psihologul Bogdan Stoian.

Consecințe pe termen lung ale măsurilor fiscale

Situația actuală din România reprezintă nu doar o potențială criză economică, ci și o criză de încredere și de justiție socială. Românii simt că„nu există recompensă pentru corectitudine”, ba dimpotrivă, că onestitatea le este pedepsită prin poveri suplimentare.

Psihologul Bogdan Stoian subliniază că pentru a evita consecințele negative pe termen lung, este esențial ca autoritățile să abordeze și trauma psihologică colectivă lăsată de deceniile de nedreptate.

„Populația are nevoie să vadă că sacrificiile sunt împărțite echitabil și că «strângerea curelei» nu se aplică doar celor mulți, ci și celor din vârf. Numai astfel se poate restabili contractul social tacit: cetățeanul va fi dispus să accepte greutăți temporare dacă percepe că și statul își face curat în propria casă și îi respectă interesele”, spune Bogdan Stoian.

Pentru a restabili încrederea și echilibrul social, este nevoie de măsuri concrete care să demonstreze că sacrificiile sunt împărțite echitabil și că statul își asumă responsabilitatea pentru gestionarea corectă a banilor publici. Numai așa se poate evita adâncirea fracturii sociale și menținerea coeziunii necesare pentru depășirea perioadei de austeritate.

Transparența în cheltuirea banilor publici, reducerea privilegiilor nejustificate și o comunicare clară a planului de redresare economică sunt pași esențiali pentru a recâștiga încrederea cetățenilor și a asigura susținerea lor în implementarea măsurilor necesare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE