În prima sa declarație publică din 2026, Vladimir Putin nu a spus nimic despre Nicolas Maduro și confiscarea petrolierelor rusești, dar a cerut o nouă arhitectură de securitate în Europa

Cuba, menționată cel mai probabil doar pentru că se afla noul ambasador

Adresându-se noului ambasador al Cubei în Rusia, Enrique Orta Gonzalez, liderul de la Kremlin a remarcat că Rusia și Cuba întrețin relații „cu adevărat solide și prietenoase”, transmite agenția de presă EFE, preluată de Agerpres.

„Am oferit mereu și continuăm să oferim asistență și sprijin prietenilor noștri cubanezi și ne solidarizăm cu hotărârea lor de a-și apăra suveranitatea și independența cu toate forțele”, a adăugat Putin, în contextul în care președintele american Donald Trump a apreciat că regimul comunist de la Havana urmează să se prăbușească în urma capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro și i-a cerut să încheie un acord cu Statele Unite.

Între timp, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a afirmat că regimul de la Moscova urmărește îndeaproape evenimentele din America Latină și este „îngrijorată” de creșterea tensiunilor și a retoricii belicoase față de „prietena” Cuba.

Tăcere despre Maduro, petrolierele din flota-fantomă și Iran

La rândul lui, Vladimir Putin s-a ferit să-l critice direct pe Donald Trump. După cum remarcă The Moscow Times, liderul rus nu a spus nimic despre capturarea fostului său aliat Nicolas Maduro, în prezent aflat după gratii în Statele Unite sub acuzația de narcoterorism.

Anterior, Putin s-a lăudat cu un „parteneriat cuprinzător” cu Venezuela și l-a numit pe fostul lider al regimului de la Caracas un „prieten și partener de încredere”. Acest parteneriat nu l-a ajutat însă pe Maduro, în condițiile în care Putin este cunoscut pentru faptul că nu își susține aliații până la capăt și îi tratează în funcție de interesele mereu schimbătoare, cum a fost cazul fostului dictator sirian Bashar al-Assad. De altfel, nici purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, nu l-a menționat pe Nicolas Maduro în primul său briefing de presă din acest an.

Mai mult decât atât, Vladimir Putin a tăcut și pe subiectul confiscării petrolierelor din flota-fantomă a Kremlinului, în condițiile în care Statele Unite au sechestrat chiar joi nava Veronica. Este vorba de al șaselea petrolier confiscat de Statele Unite de la începutul acestui an. Kremlinul a încercat să protejeze unele petroliere prin schimbarea pavilionului și afișarea steagului Rusiei, dar Garda de Coastă a SUA nu s-a lăsat intimidată de aceste tertipuri.

Le Monde constată totodată că Vladimir Putin a evitat să vorbească și despre un aliat al său aflat într-o situație dificilă din cauza protestelor și care riscă o intervenție a SUA, și anume regimul islamic de la Teheran.

Declarații cinice și ipocrite împotriva „legii puterii” și pentru respectarea Cartei ONU

În schimb, într-o firavă aluzie la ultimele acțiuni ale lui Donald Trump, liderul rus s-a pronunțat în mod ipocrit împotriva celor care caută „să-și impună voința” prin forță. „Căutarea consensului și a soluțiilor de compromis este din ce în ce mai mult înlocuită de acțiuni unilaterale și destul de periculoase. Și, în loc de dialog între state, auzim monologul celor care, conform legii puterii, consideră că le este permis să-și dicteze voința, să dea altora lecții și să emită ordine”, a spus Putin, un lider de stat care a declanșat un război devastator împotriva Ucrainei pentru a o subjuga Rusiei, nu a respectat legislația internațională, a încercat mereu soluții în forță pentru a-și impune politicile și a inventat povești de istorie despre alte țări în acord cu propaganda sa.

Aluzii către Donald Trump să discute cu el despre Ucraina și o nouă arhitectură de securitate în Europa

De asemenea, Putin a cerut „consolidarea condițiilor care să permită să ajungem cât mai curând posibil la o soluționare pașnică a conflictului din Ucraina”. Prin urmare, liderul rus i-a dat noi semnale lui Trump să mențină discuții cu el asupra Ucrainei în timp ce își continuă agresiunea militară.

În plus, Putin a transmis că nu vrea discuții doar asupra Ucrainei, ci și pentru crearea unui noi structuri de securitate în Europa, dar a pretins totodată că „nu toată lumea este pregătită”. Înainte de lansarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina, la 24 februarie 2022, liderul rus a cerut retragerea NATO din țările fostului Pact de la Varșovia, dominat de Uniunea Sovietică.

În caz contrar, Rusia va continua „să-și urmărească obiectivele”, a continuat Putin, făcând astfel aluzie la continuarea agresiunii militare din Ucraina și a operațiunilor hibride împotriva UE și NATO.

Liderul rus a mai menționat în mod cinic și Carta ONU, pe care a încălcat-o din plin, mai ales în cazul Ucrainei și nu numai. „Zeci de țări din întreaga lume suferă ca urmare a disprețului față de drepturile lor suverane, din cauza haosului și dezordinii, întrucât nu au forța și nici resursele pentru a se apăra”, a spus el, cerând revenirea la „imperativele Cartei ONU”, dar refuzând să-și retragă trupele din Ucraina și să nu mai impună condiții altor țări.

Vladimir Putin nu crede în alianțe, ci în interese

Potrivit unei surse ruse citate de Bloomberg, operațiunea de capturare a lui Maduro, care riscă să fie condamnat la închisoare pe viață în Statele Unite, a înfuriat regimul de la Moscova. Cu toate acestea, Kremlinul încearcă să evite public subiectul, deoarece prioritizează să-l atragă pe Donald Trump de partea sa.

În opinia politologului german Felix Riefer, lipsa sprijinului pentru Maduro expune o Rusie slăbită pe scena internațională. „Oricine se bazează pe Rusia, nu se poate aștepta să fie protejat”, notează Riefer.

De altfel, în ceea ce privește Iranul, Kremlinul consideră cooperarea militară cu regimul islamic mai importantă decât Venezuela. Și totuși, nu intenționează să meargă mai departe decât de exprimarea unor poziții publice.

„Prioritatea lui Putin: să menajeze Washingtonul și să-și continue ofensiva împotriva Ucrainei”, conchide Le Monde.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE