De ce în România curentul este de 8 ori mai ieftin la prânz decât seara: șeful ANRE explică de ce avem nevoie urgentă de baterii de stocare
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Energia electrică costă în România de peste opt ori mai mult seara decât la prânz. Președintele ANRE, George Niculescu, explică de ce producția solară nu mai este suficientă fără capacități de stocare în baterii și rețele moderne.
Cuprins:
De la 51 euro/Mwh, la prânz, la aproximativ 435 euro/Mwh, seara
Piața de energie electrică din România înregistrează discrepanțe uriașe de preț de la o oră la alta, pe fundalul producției mari de energie regenerabilă din timpul zilei și al lipsei capacităților de stocare.
Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, a atras atenția că prețul curentului electric pe piața de profil ajunge să fie de peste opt ori mai mare la ora 19:00 comparativ cu ora 14:00. Acest lucru înseamnă că se ajunge de la 51 euro/Mwh, de exemplu, la prânz, la aproximativ 435 euro/Mwh, cinci ore mai târziu.
„Astăzi, în România, energia electrică valorează la ora 14:00 de peste 8 ori mai puţin decât valorează la ora 19:00. Pe Piaţa pentru Ziua Următoare, preţul energiei coboară, astăzi, până la aproximativ 51 euro/MWh, în jurul orei 14:00. Cinci ore mai târziu ajunge la aproximativ 435 euro/Mwh”, afirmă George Niculescu într-o postare pe Facebook.
O analiză a tranzacțiilor de pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) arată că, la mijlocul zilei, când panourile fotovoltaice produc la capacitate maximă, megawatt-ora se tranzacționează la niveluri foarte scăzute, în jurul valorii de 50-53 de euro.
Pe măsură ce soarele apune și consumul populației crește semnificativ odată cu revenirea oamenilor de la muncă, prețul energiei explodează, depășind 435 de euro pe megawatt-oră în intervalul de vârf de la ora 19:00.
Energia ieftină poate fi păstrată
Preşedintele ANRE arată că această diferenţă spune multe despre transformarea prin care trece sistemul energetic, dar şi despre modul în care funcţionează piaţa:
„Atunci când producţia este abundentă, iar energia disponibilă depăşeşte cererea, preţul scade. Când producţia solară se reduce, iar consumul rămâne ridicat, preţul creşte. De aceea, nu mai este suficient să discutăm doar despre câţi MW noi instalăm. Trebuie să discutăm şi despre cât de bine răspund aceşti MW nevoilor sistemului. Aici stocarea este esenţială. Energia disponibilă şi ieftină în orele de prânz poate fi păstrată şi utilizată câteva ore mai târziu, atunci când sistemul are nevoie de ea şi când preţurile cresc. Asta înseamnă mai multă flexibilitate, o integrare mai eficientă a regenerabilelor şi mai puţină presiune în orele de vârf”.
Noua prioritate a sistemului energetic
Schimbările din sistemul energetic necesită investiții masive și urgente în sisteme de stocare în baterii, dar și în modernizarea rețelelor de transport și distribuție. Fără aceste capacități care să preia excesul de producție din timpul zilei și să îl elibereze în rețea seara, volatilitatea prețurilor va continua să pună presiune pe piață.
„România are nevoie de producţie nouă. Are nevoie de baterii. Şi are nevoie de reţele capabile să le integreze pe amândouă. Următoarea provocare nu este doar să producem mai multă energie. Este să avem energia disponibilă atunci când avem nevoie de ea”, precizează Niculescu.
Dezvoltarea bateriilor la scară industrială și adecvarea rețelelor electrice sunt considerate esențiale pentru a evita pierderile de energie din perioadele cu producție excedentară și pentru a tempera scumpirile agresive din orele de seară.
Conform Tranelectrică, luni, la ora 14.00, producţia totală de energie a României era de 4.670 MW, din care aportul fotovoltaicelor era de 62,7%. Spre comparaţie, în data de 4 octombrie 2026, în jurul orei 19.00, producţia naţională totală de energie electrică a fost de aproximativ 2.976 MW.
România a importat mai multă energie decât a produs
România a atins o situație rar întâlnită în sistemul energetic național, sâmbătă seara: importul de energie electrică a depășit producția internă, ajungând la aproape 3.400 MW, conform datelor Transelectrica, citate de E-nergia.ro.
Acesta reprezintă un nivel alarmant, având în vedere că limita maximă pe liniile de interconexiune este de 4.000 MW. Potrivit sursei citate, producția internă de energie livrată în rețea a fost extrem de scăzută, de doar 2.900 MW.
Factori precum oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, reducerea drastică a producției hidro din cauza secetei și a debitului scăzut al Dunării, dar și lipsa vântului au contribuit la această situație critică.
Centralele eoliene și fotovoltaice nu au avut în seara de 3 octombrie, iar hidrocentralele și termocentralele pe cărbune au produs fiecare sub 1.000 MW.
În contextul unei cereri moderate de energie, specifică unui week-end, capacitatea de generare internă s-a dovedit insuficientă, iar dependența de importuri a crescut semnificativ.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
