România a atins o situație rar întâlnită în sistemul energetic național, sâmbătă seara: importul de energie electrică a depășit producția internă, ajungând la aproape 3.400 MW, conform datelor Transelectrica, citate de E-nergia.ro.
Acesta reprezintă un nivel alarmant, având în vedere că limita maximă pe liniile de interconexiune este de 4.000 MW.
Potrivit sursei citate, producția internă de energie livrată în rețea a fost extrem de scăzută, de doar 2.900 MW.
Factori precum oprirea centralei nucleare de la Cernavodă, reducerea drastică a producției hidro din cauza secetei și a debitului scăzut al Dunării, dar și lipsa vântului au contribuit la această situație critică.
Centralele eoliene și fotovoltaice nu au avut în seara de 3 octombrie, iar hidrocentralele și termocentralele pe cărbune au produs fiecare sub 1.000 MW.
În contextul unei cereri moderate de energie, specifică unui week-end, capacitatea de generare internă s-a dovedit insuficientă, iar dependența de importuri a crescut semnificativ.
Totuși, o ipoteză conform căreia prețurile scăzute ar fi determinat preferința pentru importuri nu este susținută de datele pieței. În intervalul respectiv, prețul energiei electrice pe piața pentru ziua următoare (PZU) era de peste 1.900 de lei/MWh, un nivel suficient de atractiv pentru centralele pe gaze și cărbune să funcționeze.
Chiar și așa, centralele pe gaze au funcționat la doar 1.250 MW, iar cele pe cărbune la sub 600 MW, ceea ce ridică întrebări cu privire la disponibilitatea combustibililor sau la eventuale probleme tehnice. Prețuri de peste 1.000 de lei/MWh sunt aproape o constantă în fiecare seară.
Această situație subliniază provocările majore ale sistemului energetic național, mai ales în condițiile în care nu există suficiente capabilități de stocare pentru surplusul de energie fotovoltaică produs în timpul zilei.
În lipsa unor soluții pe termen lung și a unor investiții în capacități de producție și stocare, astfel de episoade ar putea deveni tot mai frecvente, mai ales pe măsură ce se apropie sezonul rece, când cererea de energie crește exponențial.
În contextul energetic actual, un mare furnizor român de energie electrică și-a cerut insolvența, din cauza opririi centralei de la Cernavodă. Getica 95, al șaselea mare furnizor de energie de pe piața de retail, a solicitat insolvența la Tribunalul Buzău, pe 1 octombrie.
Pe 1 octombrie, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât ca starea de alertă din domeniul energetic să fie menținută încă 30 de zile. În acest interval, centrala de la Cernavodă nu își reia funcționarea.
Centrala Nucleară de la Cernavodă a fost deconectată total de la Sistemul Energetic Național pe 13 august 2026, după ce debitul Dunării a scăzut atât de mult, încât funcționarea în siguranță a reactorului 2 era în pericol. Inițial, reactorul 1 a fost oprit pe 27 iulie din aceeași cauză.