Inspecția Judiciară îi acuză pe procurorii DNA care au declanșat dosarul OUG 13 de rea-credință și neglijență – surse

Potrivit acestora inspectorii au întocmit un raport defavorabil celor trei procurori implicați în formarea acelui dosar, în care arată că aceștia nu ar fi respectat rigorile legale și statutul procurorilor.

Cei trei magistrați sunt Paul Dumitriu, Jean Uncheșelu și Marius Bulancea.

Dosar mort în fașă, OUG abrogată la strigătul străzii

Dosarul privind modalitatea de adoptarea a Ordonanței 13 a fost închis în 26 iunie de procurorii Parchetului instanței supreme.

Clasarea cazului a venit pe fondul deciziei Curții Constituționale a României (CCR) pronunțată în urma sesizării privind existența unui conflict juridic de natură constituțională dintre Guvernul României și DNA.

Dosarul a ajuns la această unitate de parchet după ce DNA a constatat că nu poate proba fapta de corupție ce îi atrăgea competența legală.

Cu toate acestea procurorii DNA au stabilit că există suspiciuni pentru alte pretinse fapte ce ar fi trebuit verificate de magistrații PICCJ.

Una dintre suspiciunile procurorilor DNA era aceea că Ministerul Justiției, aflat la acel moment sub conducerea lui Florin Iordache (PSD), ar fi fost distrus.

Documentul, potrivit procurorilor, care provenea de la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul, conținea propuneri și observații dar și avizul pentru OUG.

Adoptarea OUG 13, în cursul nopții, fără o procedură transparentă, de către Guvernul Grindeanu a atras un val de proteste, inițial în Capitală, extins ulterior și la nivelul țării.

Zeci de mii de oameni au ieșit pe străzi și au scandat împotriva Guvernului Grindeanu și au cerut în esență abrogarea actului care prevedea stabilirea unui prag pentru cercetarea fapte de abuz în serviciu.

CCR despre DNA

CCR a decis că DNA „și-a arogat competența de a efectua o anchetă penală într-un domeniu care excedează cadrului legal”, notau procurorii PICCJ în ordonanța de clasare a dosarului OUG 13.

Aceștia au mai precizat că „CCR, în cadrul procesului de examinare a cererii, a analizat actele de sesizare și actele procesuale emise, statuând în decizia nr. 68 din data de 27.02.2017 cu privire la ‘faptele reclamate și cele reținute în ordonanța procurorului de caz’, că ‘toate elementele prezentate drept elemente materiale constitutive ale infracțiunilor imputate nu constituie altceva decât aprecieri personale sau critici ale autorilor denunțului cu privire la legalitatea și oportunitatea actului adoptat de Guvern. Astfel, circumstanțele adoptării actului normativ, luările de poziție publice contradictorii ale ministrului justiției și ale prim-ministrului, urmate de decizia adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, constituie, în mod evident, aspecte privind legalitatea și oportunitatea adoptării actului criticat, care nu pot intra în sfera de competență a procurorilor, respectiv nu pot face obiectul activității de cercetare penală’”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro