Valoarea de referință pentru salariile bugetarilor scade la 4.000 de lei. Ce schimbări pregătește Guvernul în noua lege a salarizării
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Guvernul României pregătește o reformă profundă a salarizării bugetare,cu promisiunea că elimină inechitățile și controlează cheltuielile statului. Noul proiect de lege aduce modificări majore pentru sute de mii de angajați din administrație, învățământ și sănătate. Măsura cea mai dezbătută este reducerea succesivă a valorii de referință pe baza căreia se calculează toate salariile din sistem. Noua lege ar putea în vigoare la 1 decembrie 2026, reconfigurând complet regulile de remunerare publică.
Cuprins:
- Valoarea de referință scade în mod repetat în faza de proiect și ajunge la pragul de 4.000 de lei
- Cum se vor calcula salariile bugetarilor: grila cu 12 grade administrative și raportul de 1 la 8
- Sistemul de sporuri și indemnizații, plafonat la maximum 20% pentru a opri risipa banului public
- Noi coeficienți în Învățământ, spor de dirigenție progresiv și reguli noi pentru plata cu ora
- Ce se întâmplă dacă salariul angajatului scade? Ce este și cum funcționează diferența salarială tranzitorie din 2026
- Noua lege a salarizării a ajuns la liderii partidelor. Proiectul respectă PNRR și constrângerile fiscale, susține Cotroceniul
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Valoarea de referință scade în mod repetat în faza de proiect și ajunge la pragul de 4.000 de lei
Cea mai importantă noutate o reprezintă scăderea repetată a valorii de referință. Dacă inițial indicatorul era stabilit la 4.325 de lei, el a fost redus în iulie la 4.100 de lei, iar în forma actuală a proiectului a scăzut din nou, fiind fixat la 4.000 de lei pentru luna decembrie 2026 și anul 2027.
Începând cu anul 2028, majorarea valorii de referință va fi determinată de obiectivul de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public. Masa salarială totală, ca procent din PIB, trebuie să scadă cu cel puțin 1,5 puncte procentuale în perioada 2024-2031, conform regulilor asumate de Executiv.
Cum se vor calcula salariile bugetarilor: grila cu 12 grade administrative și raportul de 1 la 8
Conform noului proiect, salariile bugetarilor vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului specific fiecărei funcții cu o valoare de referință care, pentru finalul anului 2026 și pentru 2027, este stabilită la 4.000 de lei brut (coeficientul 1), putând atinge un maxim teoretic de 32.000 de lei brut (coeficientul 8).
Aceste sume sunt supuse impozitării, excepție făcând doar drepturile menționate explicit ca fiind nete sau neimpozabile, iar Guvernul va putea ajusta valoarea de referință în cursul anului 2027 în funcție de contextul economic.
Sistemul propus ierarhizează funcțiile pe baza unei metode analitice de evaluare. Aceasta analizează posturile după criterii precum cunoștințele, complexitatea activității, autonomia decizională, condițiile de muncă și incompatibilitățile de serviciu.
Principalele prevederi de calcul stabilite prin noul proiect de lege includ:
- Raportul salarial reprezintă diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază este limitată strict la raportul de 1 la 8.
- Structura de grade: Se instituie 12 grade salariale. Fiecărui grad îi corespunde un interval specific de coeficienți de salarizare, cuprinși între 1,00 și 8,00. Gradul 1 are coeficienți de la 1,00 la 1,19, în timp ce gradul 12 variază între 6,50 și 8,00.
- Formula de calcul: Salariul de bază se determină prin înmulțirea coeficientului funcției cu valoarea de referință de 4.000 de lei, suma rotunjindu-se în favoarea angajatului.
- Vechimea în muncă: Se acordă 6 gradații (0-5). Fiecare trecere aduce o majorare aplicată la salariul existent: 7,5% la gradația 1, câte 5% la gradațiile 2 și 3, respectiv câte 2,5% la gradațiile 4 și 5.
Sistemul de sporuri și indemnizații, plafonat la maximum 20% pentru a opri risipa banului public
O prevedere cheie menită să limiteze cheltuielile statului este plafonarea sporurilor. Suma totală a sporurilor, primelor și premiilor acordate nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază la nivelul fiecărui ordonator principal de credite.
Totuși, proiectul de lege menține o serie de drepturi punctuale:
- Munca suplimentară se compensează cu timp liber în 60 de zile. Dacă nu este posibil, se plătește în luna următoare cu un spor de 75% în zile lucrătoare sau 100% în weekend și sărbători legale.
- Angajații din echipele de proiect pot primi un spor de până la 40%, aplicat proporțional cu timpul lucrat, fiind exceptat de la plafonul de 20% dacă se finanțează din fonduri externe nerambursabile.
- Indemnizația de doctorat ete plafonată la un cuantum fix de 500 de lei brut lunar, fiind condiționată strict de desfășurarea activității în domeniu și de sarcini lunare cuantificabile.
Noi coeficienți în Învățământ, spor de dirigenție progresiv și reguli noi pentru plata cu ora
Noul proiect majorează coeficienții pentru învățământul preuniversitar și vine cu reguli complet noi:
- Diriginții vor primi un spor calculat progresiv: 10% din valoarea de referință (400 de lei) pentru clasele cu până la 20 de elevi, 15% (600 de lei) pentru cele cu 21–30 de elevi și 20% (800 de lei) pentru clasele cu peste 30 de elevi.
- Învățătorii, educatoarele și profesorii de învățământ primar și preșcolar primesc un spor de 10% din valoarea de referință (400 de lei).
- Se introduce un spor de până la 5% pentru consilierii școlari și de până la 10% pentru tutorii de an din mediul universitar.
- Plata cu ora se va face prin raportarea salariului de bază (luând în calcul gradația și gradul didactic) la un plafon fix de 120 de ore.
- Vechimea se împarte în „efectivă” (activitate directă în sistemul de învățământ sau minister) și „recunoscută” (activitate în specialitate desfășurată anterior în alte sectoare, luată în calcul la salarizare).
Ce se întâmplă dacă salariul angajatului scade? Ce este și cum funcționează diferența salarială tranzitorie din 2026
Pentru a preveni scăderi bruște de venit la trecerea pe noua formulă de calcul, legea introduce un mecanism de protecție numit „diferență salarială tranzitorie”.
Dacă salariul determinat de noua lege este mai mic decât cel încasat în luna noiembrie 2026, angajatul va primi această diferență ca drept suplimentar. Suma se va reduce treptat, în limita creșterilor salariale ulterioare, până când salariul potrivit noii legi va egala nivelul din noiembrie 2026. Din acest calcul sunt excluse sumele pentru proiecte europene și drepturile temporare.
Reforma impune și transparență totală: instituțiile bugetare vor fi obligate să publice anual, la 30 aprilie și 31 octombrie, listele tuturor funcțiilor și salariilor, sub sancțiunea unor amenzi între 20.000 și 30.000 de lei pentru conducători.
Noua lege a salarizării a ajuns la liderii partidelor. Proiectul respectă PNRR și constrângerile fiscale, susține Cotroceniul
Liderii partidelor politice au primit, joi, o versiune preliminară a proiectului legii salarizării, conform unui anunţ al consilierului prezidenţial Radu Burnete, după consultările de la Palatul Cotroceni.
Proiectul urmăreşte să respecte jaloanele PNRR asumate de România şi să se încadreze în constrângerile bugetare actuale.
Consultările de joi, 20 august, privind legea salarizării între președinte și șefii partidelor s-au încheiat fără niciun acord, iar discuțiile se vor relua pentru câteva zile.
teufelmann 20.08.2026, 22:55
Era timpul să se pună capăt dezmățului nesimțit din sectorul bugetar. Ciolăcita cronică trebuie vindecată printr-o terapie agresivă.