Cuprins:
Profesorul Mark Thomson, fizicianul britanic care va prelua conducerea CERN pe 1 ianuarie 2026, spune că machine learning-ul deschide calea pentru progrese în fizica care studiază particulele. Conform The Guardian, Thomson afirmă că aceste strategii sunt utilizate cu ajutorul Large Hadron Collider (LHC) pentru a detecta evenimente extrem de rare care dețin cheia modului în care particulele au dobândit masă în primele momente după Big Bang și dacă universul nostru ar putea fi pe punctul de a se prăbuși catastrofal.
„Acestea nu sunt îmbunătățiri incrementale”, a declarat Thomson. „Acestea sunt îmbunătățiri foarte, foarte, foarte mari pe care oamenii le fac adoptând tehnici cu adevărat avansate”. El a adăugat: „Va fi destul de transformator pentru domeniul nostru. Sunt date complexe, așa că dacă folosești o tehnică incredibil de complexă, precum AI, vei avea numai de câștigat”.
Impactul inteligenței artificiale asupra fizicii care studiază particulele
Thomson susține că AI a oferit un nou impuls căutării de noi descoperiri în fizica la scară subatomică. El anticipează că descoperiri majore ar putea avea loc după 2030, când o actualizare importantă va crește intensitatea fasciculului LHC de zece ori. Acest lucru va permite observații fără precedent ale bosonului Higgs, supranumit particula lui Dumnezeu, care conferă masă altor particule și care „leagă” universul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_5c6e9e989eab9747631faefae85d9732.jpg)
„Există o măsurătoare despre bosonul Higgs care este atât de fundamentală pentru natura universului”, a spus Thomson. „La ce ne vom uita este producerea nu a unui boson Higgs, ci a doi bosoni Higgs în același timp”.
Potențialul AI în detectarea materiei întunecate
Oamenii de știință au sperat mult timp că LHC (n.r. acceleratorul de particule Large Hadron Collider, din complexul elvețian CERN) ar putea fi capabil să producă materie întunecată, o substanță despre care se crede că formează o mare parte din univers. Dar, având în vedere că natura materiei întunecate este complet necunoscută, căutarea ei este o sarcină dificilă.
Thomson sugerează că AI-ul generativ ar putea ajuta la rezolvarea acestei enigme. „Poți începe să pui întrebări mai complexe, cu final deschis”, a spus el. „În loc să cauți ceva distinct, pui întrebarea: există ceva neașteptat în aceste date?”
AI în operațiunile LHC
Dr. Katharine Leney, care lucrează la experimentul Atlas al LHC, explică modul în care Inteligența Artificială este injectată în fiecare aspect al operațiunii LHC, de la deciderea datelor de colecționat până la modul în care acestea ar trebui interpretate.
„Când LHC ciocnește protoni, realizează în jur de 40 de milioane de ciocniri pe secundă și trebuie să luăm o decizie în câteva microsecunde. Care evenimente reprezintă ceva interesant, pe care vrem să-l păstrăm și ce vrem să aruncăm”, a spus Leney. Ea a adăugat: „Deja ne descurcăm mai bine acum cu datele pe care le-am colectat decât credeam că vom putea face cu de 20 de ori mai multe date acum zece ani. Deci am avansat cu cel puțin 20 de ani. O mare parte din acest lucru s-a datorat AI”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b7834c28c4a14f1b7912c74aadde3be9.jpg)
Implicații pentru viitorul fizicii
Potențialul AI de a transforma fizica fundamentală este imens. De la îmbunătățirea detecției evenimentelor rare la facilitarea analizei datelor complexe, AI promite să accelereze progresul în înțelegerea noastră asupra universului.
În timp ce comunitatea științifică așteaptă cu nerăbdare rezultatele viitoare ale LHC, este clar că Inteligența Artificială va juca un rol crucial în modelarea viitorului fizicii particulelor și în dezvăluirea misterelor fundamentale ale universului nostru. Aceste dezvoltări reprezintă un pas înainte semnificativ în capacitatea noastră de a explora și înțelege realitatea la cel mai fundamental nivel.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_bdb8aa688f9594d1883724f7c5b83c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_38b820998ed12974b30b56880eb11cf3.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_a2bad3e7269f1057ba424799f89509cd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_a59e922fdde135524823b745b172b09b.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_3f0cb0e2d9eab9e74d568bd5e4099da3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_fe8363acb5eefa8435ce43ee2a8d8e67.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_7e6df8bc8a6c9519ce0b795ef1124f96.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_bf0a2ebc8c415dbd62f0ce792660b75b.jpg)