INTERVIU/ Ambasadorul Emil Hurezeanu spune că nu vor fi probleme cu votul românilor din Germania. ”Imaginea românilor revoltați că nu pot vota în străinătate ne urmărește încă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Românii sunt cei mai numeroși medici străini din Germania și formează o diaspora distinctă de cea din Franța, Italia sau Spania. În Germania, este o diaspora “în care spiritul de organizare, un fel de simț al dreptății sociale, dar și generozitatea sunt bine dezvoltate”, spune Emil Hurezeanu, ambasador al României în Germania. La rândul lor, germanii ne exotizează țara mai puțin decât britanicii și nu se tem să investească aici.de Laura Ștefănuț
Cu toate astea, România trebuie să recucerească oamenii care au părăsit țara în căutarea unei vieți mai bune în străinătate, iar această “schimbare de macaz nu se face prin exclamații panicate sau îndemnuri moralizatoare la adresa compatrioților care părăsesc țara”, crede Hurezeanu.
Cuprins:
Laura Ștefănuț: La alegerile trecute m văzut români din diaspora care au stat cu orele la coadă și nu au reușit să voteze. Unii plângeau. Care va fi situația secțiilor de vot din Germania pentru alegerile care urmează?Emil Hurezeanu: Într-adevăr, imaginea românilor revoltați sau întristați că nu pot vota în străinătate, în anii trecuți, ne urmărește. Dar după 2014, autoritățile române, Ministerul Afacerilor Externe, în cazul nostru, au creat o infrastructură de vot și în Germania, care, la alegerile parlamentare din 2016 și la referendumul din toamna anului trecut, s-a dovedit satisfăcătoare. Pentru alegerile euro-parlamentare vor funcționa 30 de secții de vot, în toate colțurile Germaniei, în special în zonele în care românii trăiesc în număr mare. Nu cred că, din acest punct de vedere, vor fi probleme.
- De ce sunt importante alegerile europarlamentare pentru români? De ce sunt acestea importante pentru UE?- Proximele alegeri europene sunt cruciale pentru Uniunea Europeană și pentru fiecare dintre țările membre. Miza lor este existențială, dramatică, pentru supraviețuirea Europei, aflată la răscrucea unor confruntări între forțele progresului democratic și forțele populismului retrograd. Esențială pentru succesul acestor alegeri și pentru reanimarea Uniunii Europene este participarea mare, convingătoare la vot.
«Cel mai mare număr de medici străini din Germania este cel al românilor»
- Românii pleacă din țară de parcă ar fi război. România a avut cea mai mare creștere a diasporei la nivel mondial, depășită doar de Siria. Ce înseamnă asta?- Constat, alături de dvs. și de cititorii dvs., deficitul demografic cronic și major al României. În jumătatea de nord a Germaniei, industria cărnii este dominată de muncitori români. Dar ei au ales alt loc de muncă și alt loc pentru a trăi, în condițiile pe care le asigură doar dreptul liberei circulații, existent doar în situația apartenenței la Uniunea Europeană, atunci când trăiesc și muncesc în Germania, românii nu sunt egalii refugiaților sirieni, ci cetățeni care își folosesc calitatea de apartenență la o țară membră a Uniunii Europene, în cunoștință de cauză.
«Avem o diasporă mai mare decât populația fiecărui stat baltic în parte»
- Care este rolul și care poate fi impactul diasporei pentru România?- Din perspectiva statului și a viitorului nostru comun, ar fi bine să schimbăm acest semn de “brain drain” în “brain gain”. Această schimbare de macaz nu se face prin exclamații panicate sau îndemnuri moralizatoare la adresa compatrioților care părăsesc țara. Strategiile de dezvoltare și solidaritate națională țin de competența partidelor politice, a guvernelor și sunt foarte necesare.
Cei 700.000 de români care muncesc legal în Germania, dincolo de faptul că virează bani și se întorc periodic acasă, vor rămâne români, orice ar face. Dincolo de transferurile de bani, transferul unor narative și formate de viață, dezvoltat în țara de adopție, este chiar mai important.
- Care sunt cele mai întâlnite preocupări ale românilor din Germania cu privire la România?- Am observat că românii au o anume plasticitate, care îi determină să se asemene cu cei alături de care trăiesc. Românii din Germania sunt diferiți de cei din Franța, Italia, Spania, împrumută repede și bine trăsături ale locuitorilor țării în care trăiesc.
Ei compară locul în care trăiesc și muncesc în Germania, cu țara lor de origine și, din nou, posibilitatea acestor comparații, spre deosebire de perioada exilului, de dinainte de 1989, oferită de șansa de a circula liber între cele două lumi, este o forță de progres. Și din acest progres câștigă și țara de origine, și Germania – țara unor mari diaspore din Europa de Est, care și-a schimbat percepția asupra străinilor, în mod pozitiv, în ciuda unor manifestări populiste de care nu scapă nimeni, în ziua de azi, nici în Europa, nici în America.
- În Germania apar articole despre România care sunt ilustrate cu poze ce scot în evidență sărăcia. Vi se pare că exotizarea României este o practică recurentă în presa germană? De ce?- România este o țară cu o diversitate fecundă, aș spune. Adeseori, alăturarea celor mai diferite secvențe geografice, umane, istorice, confesionale creează un patchwork sau mai bine spus un covor oltenesc, în care contrastul între secvențe mărește expresivitatea ansamblului, mai bogat decât suma componentelor sale. Nu putem ascunde și tablourile exotice ale acestui peisaj: căruța cu cai, stârnind colbul pe drumeagul dintre cătune, WC-ul ecologic involuntar din fundul curții, fântâna cu cumpănă, acoperită de ciulini, din Bărăgan etc.
«Noi înșine avem un talent de a ne cultiva retrogradarea în raport cu Occidentul»
- Cum se raportează presa germană la România?- Oricât am repeta, cu Lucian Blaga, că “eternitatea s-a născut la sat”, oricât am ridica ode țăranului român, împreună cu Liviu Rebreanu, adevărul este că România are o realitate modernă, trepidantă, în care satele, atunci când funcționează, sunt deținute de italieni sau arabi, noii mari proprietari funciari, iar țăranul român s-a transformat într-o fotografie de familie, aflată undeva, între boxele home cinema video de pe peretele unei case din Zaragoza sau Ludwigshafen.
Nu avem un “Muzeu al Orașului”, deși avem un spectru larg de orașe, influențate de așezările occidentale europene, ci exaltăm cultul ruralității, având doar un “Muzeu al Satului”.
Vă pot asigura că în presa germană nu există o practică recurentă, de a arăta cu orice preț că România este o țară exotică, deci înapoiată. Mai degrabă prințul Charles a reînviat această practică, a profilării unor insule de trecut medieval, nostalgic, intact, bine conservat și amenințat de asaltul unei modernități dezordonate.
- Știm că corupția descurajează investițiile. Recent a apărut în presa germană un articol care cita investitori germani care ar fi spus că nu recomandă dezvoltarea afacerilor în țara noastră (declarații care s-au dovedit false). Cum arată investițiile germane în România?- Bineînțeles că nu corupția încurajează investițiile. Dar obiectivitatea mă obligă să recunosc, din nou, că schimburile bilaterale au crescut, de la șapte miliarde, în 2007, la 34 de miliarde, în acest an. Asta înseamnă că România se apropie de schimburile bilaterale dintre Germania și Federația Rusă, înainte de ocuparea Crimeii de către Rusia și impunerea sancțiunilor economice împotriva Moscovei.
Această creștere exponențială a relațiilor comerciale bilaterale nu ne face să uităm că schimburile comerciale bilaterale dintre Germania și Ungaria sunt de trei ori mai mari sau cele dintre Germania și Polonia, de cinci ori mai mari. Absența corupției, greu de imaginat undeva, sau mai bine spus, cartea de vizită a unei țări unde nu corupția este prima problemă, ci eficiența, creativitatea și chiar tradiția schimburilor reciproce sunt factorii care asigură un mediu investițional favorabil.
Mediul de afaceri din România prezentului, din perspectiva investitorilor germani, este predominant atrăgător. Ingredientele acestei atracții nu sunt doar o forță de muncă mai ieftină sau saturația piețelor altor țări vecine, mai aproape de Germania. Este vorba despre calificarea forței de muncă, de familiaritatea românilor cu industriile, meseriile și meșteșugul, adaptabilitatea și disponibilitatea lor de a învăța, ospitalitatea noastră.
