MENIU CAUTĂ
„Putem vedea Europa fără tutun”. Comisarul european Vytenis Andriukaitis atacă, într-un interviu pentru Libertatea, tacticile industriei tutunului: „Cei care urmăresc profiturile fac o treabă foarte murdară”
VIDEO

VIDEO | „Putem vedea Europa fără tutun”. Comisarul european Vytenis Andriukaitis atacă, într-un interviu pentru Libertatea, tacticile industriei tutunului: „Cei care urmăresc profiturile fac o treabă foarte murdară”

Laura Ștefănuț

Industria tutunului pune piedici combaterii fumatului fiindcă urmărește doar profitul. Cu toate astea, avem șansa să vedem statele din Uniunea Europeană fără țigări, spune Vytenis Andriukaitis, comisarul european pentru Sănătate și Securitate Alimentară, care a venit la București pentru Forumul Global pentru Drepturile Omului și o Lume fără Tutun, organizat la Cotroceni.

Vytenis Andriukaitis, care candidează la alegerile prezidențiale din Lituania, a acordat un interviu pentru cititorii Libertatea, în care a vorbit despre sănătatea europenilor și amenințările la adresa ei.

Comisarul european atenționează că, pe lângă riscul de a face cancer de la fumat, „un singur muc de țigară poate polua 500 de litri de apă și se degradează în 12 ani”.

Interviu de Laura Ștefănuț
– Avem șansa să vedem o Uniune Europeană fără țigări?
– Cred că da. Depinde ca noile generații să aleagă această direcție. Generația tânără poate să își facă vocea auzită și mă bucur că acum această generație se manifestă în favoarea instrumentelor care luptă cu schimbările climatice. Lupta împotriva tutunului este despre schimbări climatice, protecția mediului și despre sănătatea tinerilor.

– Dar industria nu pune piedici masive?
– Da, desigur, industria urmărește întotdeauna profitul. Avem două opțiuni: sănătatea și profitul. Ce ne dorim mai mult? Să avem sănătate sau să urmărim profituri? Cei care urmăresc profiturile fac o treabă foarte murdară. Trebuie să protejăm sănătatea copiilor, a adolescenților, tinerilor și mediul înconjurător. Și trebuie să vedem în UE oameni sănătoși, care fac alegeri de viață sănătoase, trăiesc, muncesc în medii sigure și au acces la sănătate cât mai mult posibil.

„Avem mucuri de țigară pe străzi, pe plaje, pe terenuri de joacă pentru copii”

– Ați menționat schimbările climatice. Sunt acestea o amenințare asupra securității alimentare sau a Uniunii Europene?
– Securitatea alimentară, producția de alimente sunt interconectate cu schimbările climatice. La fel cum producția de tutun afectează schimbările climatice. Avem mucuri de țigară pe străzi, pe plaje, pe terenuri de joacă pentru copii. Un sigur muc de țigară poate polua 500 de litri de apă și se degradează în 12 ani. Puteți să vă imaginați cât de mare este provocarea pentru a avea apă curată, mediu curat, locuri de joacă sigure și să protejăm copiii de elementele toxice din mucurile de țigară sau microplastic?

Desigur că este vorba de schimbări climatice și, dacă vorbim despre producția alimentară, putem observa multe probleme interconectate. Emisiile de carbon din agricultura industrială. Este o industrie care în acest fel nu respectă standardele de viață pentru animale, folosește tehnologii, dar nu elimină CO2 produs și astfel generează gaze cu efect de seră.

Trebuie să avem mai multe reglementări, trebuie să avem standarde mai bune pentru animale, trebuie să promovăm tehnologii noi, trebuie să promovăm inovația pentru a reduce impactul negativ al industriei pentru mediu.

Laura Ștefănuț și Vytenis Andriukaitis

„Irosirea mâncării este o mare provocare”

Producția alimentară și schimbările climatice sunt legate. Mai este important ca oamenii să se întrebe dacă pot face în așa fel încât să nu irosească mâncarea.

Irosim în jur de 8 milioane de tone anual în UE, inclusiv România. E vorba de mâncare bună, care ar fi putut fi livrată oamenilor care au nevoie, dar noi o irosim.

Se aruncă și generează poluare. Am propus un pachet strict de economie circulară, care propune „Zero Waste” (fără risipă)

– Este posibil?
– Da.

– În afară de ce ați menționat, mai sunt și alte pericole de care oamenii trebuie să fie conștienți?
– Da, sunt amenințări în sănătate aici. Avem o epidemie de rujeolă, avem boli infecțioase, avem provocări legate de înțelegerea (publică a) vaccinării, ezitările privind vaccinurile, rezistența antimicrobiană – bacterii care rezistă la diversele tipuri de antibiotice. Avem folosirea excesivă a antibioticelor în agricultură sau în tratamente pentru oameni.

Toate acestea ne pot afecta viitorul.


Citește și:

VIDEO/Chiar dacă regele Iordaniei și-a anulat vizita în România, prințesa Dina Mired a Iordaniei a venit în București și se oferă să-i ajute pe bolnavii români de cancer!

Citește mai multe despre Interviu pe Libertatea.

Comentarii